Politicall.ro Educare prin informare
Articole relevante
Ziua de duminică, 4 decembrie, a programat două scrutinuri urmărite îndeaproape de întreaga Europă, în contextul ascensiunii curentelor eurosceptice și extremiste validate de referendumul pentru ieșirea Marii Britanii din UE, precum și de respingerea acordului de asociere UE-Ucraina de către Olanda, sau organizarea unui referendum pentru acceptarea cotelor de migranți impuse de Bruxelles statelor membre, în Ungaria – toate aceste evenimente testând din plin sistemul democratic european luat cu asalt de politicile extremiste.
Austria și Italia și-au chemat alegătorii la urne, iar rezultatul alegerilor pentru șefia statului austriac, respectiv pentru schimbarea Constituției italiene, va fi interpretat și analizat într-o cheie care privește mai degrabă semnalul dat de cetățenii celor două state întregului spațiu comunitar decât mizei în sine a fiecărui scrutin în parte.
Austriecii resping extremismul
În Austria, extremistul Norbert Hofer, favorit în sondajele de opinie, dar și ca urmare a bâlbelor birocratice care au condus la anularea alegerilor din primăvară, și-a recunoscut înfrângerea în fața independentului Alexander Van der Bellen, fostul lider al Partidului Verde austriac. Potrivit Al Jazeera și BBC, candidatul extremei drepte și-a recunoscut înfrângerea după ce exit-poll-urile au arătat o diferență de peste 7% în favoarea lui Van de Bellen. În aprilie, după numărătoare voturilor, Van der Bellen a obținut 50,35%, în timp ce Hofer doar 49,65%, însă Curtea Constituțională a anulat alegerile după ce au fost identificate neregularități tehnice în desfășurarea procesului electoral.
Rezultatul alegerilor prezidențiale din Austria, acolo unde rolul șefului statului este mai degrabă ceremonial, indică mai degrabă preferința alegătorilor față de politice anti-imigrație și naționaliste ale reprezentantului extremei drepte. Hofer și-a construit platforma electorală pe un discurt orientat împotriva acceptării de imigranți pe fondul fluxului de refugiați din Orientul Mijlociu și a sugerat chiar că va organiza un referendum pentru apartenența Austriei la UE, sugerând ulterior că va face acest lucru doar dacă Turcia va adera la Uniunea Europeană.
Alegerile din Austria au fost de două ori amânate – după ce Curtea Constituțională a invalidat rezultatul din aprilie, cancelarul Christian Kern a fixat reluarea scrutinului pentru luna octombrie, însă acesta a fost la rândul său amânat după ce s-a constatat că adezivul pentru lipirea buletinelor pentru votul prin corespondență era de proastă calitate, iar rezultatul alegerilor putea fi fraudat.
Reforma din Italia, aparent pe muchie de cuțit
Între timp, în Italia, secțiile de votare au fost deschise de la ora locală 07:00, votul putând fi exercitat până la ora 23:00, alegătorii urmând să se pronunțe asupra unei reforme constituționale propusă de premierul de centru-stânga Matteo Renzi și care propune în principal o reformă a Parlamentului. Cu toate acestea, partidele populiste din opoziție au construit o campanie de respingere a reformei constituționale, un eventual succes al acestora alimentând și mai puternic curentul eurosceptic și mișcările extremiste de pe restul continentului, relatează BBC.
Pe scurt, reforma lui Renzi presupune ca puterea Senatului să fie una mult diminuată, iar numărul de membri să scadă de la 348 la 100, aceștia urmând a fi aleși dintre reprezentanții locali și regionali, și nu prin vot direct ca până acum. Justificarea acestui aspect o reprezintă faptul că actualul premier militează pentru un proces decizional modernizat și mai accelerat, diferit de caracteristicile greoaie ale procesului legislativ din Italia, stat care a avut nu mai puțin de 60 de guverne din 1948 până în prezent. Potrivit reformiștilor, costul cu afacerile statului ar fi redus cu 500 de milioane de euro anual, punând totodată capăt unui proces de ”ping-pong” în urma căruia deciziile sunt luate într-o perioadă de timp îndelungată. Dacă reforma va fi aprobată, noul Senat ar urma să fie alcătuit din 21 de primari, 74 de lideri ai consiliilor locale și încă 5 membri numiți de președinte.
Pe de altă parte, opozanții populiști conduși de liderul Mișcării 5 Stele, Beppe Grillo, resping propunerile de reformă constituțională și cer în schimb organizarea unui referendum pentru păstrarea monedei euro de către cea de-a treia economie din eurozonă. Renzi și aliații săi extremiști de la Liga Nordului mizează pe faptul că majoritatea populației din Italia este sătulă de stagnarea economică și de afluxul de imigranți sosiți pe ruta mediteraneeană, în contextul în care Italia a făcut deseori apeluri pentru ca UE și celelalte state membre să preia o parte din povara financiară provocată de numărul mare de refugiați pătrunși pe teritoriul său. Premierul Matteo Renzi a declarat că va demisiona dacă referendumul va fi respins de electorat.
Cu câteva zile înainte de organizarea scrutinului, sondajele de opinie creditau opoziția care militează pentru votul ”Nu” la referendum cu un avans de 5%, însă o parte însemnată dintre alegători era în continuare indecisă dacă va merge la urne și cum va vota, astfel că rezultatul final rămâne deschis oricărei opțiuni. Primele estimări ale rezultatelor referendumului vor fi publicate după miezul nopții dintre duminică și luni, iar primele rezultate oficiale vor fi anunțate în dimineața de 5 decembrie.
Renzi pierde categoric și demisionează
UPDATE: Primele estimări ale sondajelor de la ieșirea de la urne semnalează o înfrângere ”la un scor semnificativ” a premierului Matteo Renzi în cadrul referendumului constituțional, potrivit Reuters. Referendumul a fost validat, în condițiile în care la ora locală 19:00 votaseră deja 57,44% dintre alegători, potrivit ANSA, citat de News.ro.
Potrivit primelor estimări ale sondajelor exit-poll, premierul Matteo Renzi a suferit o înfrângere clară: sondajul Institutului Piepoli/IPR pentru televiziunea de stat RAI a estimat că procentul votanților ”Da” se încadrează între 42-46%, în timp ce votanții ”Nu” pentru reforma constituțională s-au exprimat într-o proporție de 54-58%. Alte două sondaje – Tecne’, pentru canalul TV privat Mediaset, precum și cel realizat ede EMG Acqua pentru La 7 au dat câștigătoare tabăra ”Nu” cu un avans de cel puțin 10 procente.
Primele rezultate parțiale sunt anunțate înainte de miezul nopții în Italia (ora 01:00 a României), iar pe baza acestora aceleași institute de sondare vor prezenta predicițiile pentru rezultatele finale.
UPDATE2: Potrivit primelor rezultate parțiale, propunerea de reformă constituțională a premierului Matteo Renzi a suferit o înfrângere categorică, scorul situându-se între 57-61% pentru tabăra ”Nu” și doar 39-43% pentru tabăra ”Da”, potrivit BBC. Estimările Reuters indică de asemenea o victorie a taberei ”Da” cu o diferență de circa 20 de procente. Astfel, pentru premierul italian, care a susținut o declarație la miezul nopții, nu a mai rămas nicio alternativă decât să-și recunoască înfrângerea și să-și anunțe demisia. Cel mai probabil, în Italia vor urma alegeri anticipate, iar formațiunile populist-extremiste Mișcarea 5 Stele, a lui Beppe Grillo, alături de Liga Nordului sunt mai aproape ca oricând să ajungă în poziția de a putea forma o coaliție de guvernare.
