Politicall.ro Educare prin informare
Articole relevante
Articol realizat de Andreea Ianoșiu
Statele arabe din zona Golfului au semnat acordul de ”solidaritate și stabilitate”, sau declarația Al-Ula, primul acord diplomatic important al începutului de an, menit să readucă la normalitate relațiile dintre Arabia Saudită, Egipt, Emiratele Arabe Unite și Bahrain, pe de o parte, cu Qatar, pe de altă parte, anunță Al Jazeera.
Semnarea acordului pune astfel capăt unei perioade de mai bine de trei ani de tensiuni între statele din zona Golfului și aduce o nouă perspectivă asupra relațiilor comerciale, politice și diplomatice dintr-o regiune bogată în resurse de hidrocarburi.
Luna iunie din 2017 a marcat punctul culminant al deteriorării relațiilor diplomatice și comerciale ale Arabiei Saudite, Egiptului, Emiratelor Arabe Unite și Bahrainului cu Qatar. Acordul recent închiat a fost posibil cu medierile din partea Statelor Unite ale Americii și Kuwait și a fost adoptat în urma summit-ului anual din cadrul Consiliului de Cooperare în Golf (CCG), desfășurat la începutul săptămânii în Arabia Saudită. CCG a fost înființat în 1981 și include Emiratele Arabe Unite, Arabia Saudită, Oman, Bahrain, Kuwait și Qatar.
Cum a fost generată mobilizarea pentru semnarea acordului?
Unul dintre factorii ce au contribuit la această închegare este intenția statelor arabe de a se poziționa față de amenințarea reprezentată de Iran, care a reluat programul său nuclear de îmbogățire a uraniului.
Guvernul de la Teheran a adoptat această poziție privită drept ostilă ca rezultat al ieșirii SUA din Planul comun de acțiune cuprinzător (JCPOA), cunoscut sub numele de ”acordul nuclear cu Iran”, și al impunerii de sancțiuni împotriva Iranului. În acel moment, statele care au susținut decizia președintului Donald Trump au fost cele semnatare ale pactului de solidaritate, alături de Egipt, Israel și Yemen.
Pe de altă parte, îmbogățirea cu uraniu până la 20% adaugă presiune asupra președintelui nou ales, Joe Biden, care intenționează să reangajeze SUA în relații diplomatice cu Iranul și să îmbunătățească ceea ce s-a deteriorat sub administrația lui Trump, relatează Politico.
Care au fost cauzele crizei izbucnite în 2017?
Criza diplomatică întâmpinată de Qatar s-a declanșat în iunie 2017, după ce poziția asumată de Doha în comunitatea internațională a provocat represalii din partea Arabiei Saudite și aliaților acesteia.
Guvernul din Qatar a fost acuzat că a oferit suport comunității musulmane și a permis grupării Hamas (organizație militară islamistă palestiniană) să desfășoare acțiuni de pe teritoriul său. Hamas este considerată o organizație teroristă în ochii regimului saudit de la Riad.
În ceea ce privește sprijinul acordat Organizației Internaționale a Frăției Musulmane, care este de asemenea considerată organizație teroristă de Arabia Saudită, Bahrain, EAU, Siria și Rusia, Qatarul a fost sancționat de către aceste state.
Mai mult, Qatar este și un susținător al Iranului, cele două împărtășind relații comerciale puternice, ceea ce aparent degradează imaginea diplomatică a autorităților de la Doha față de celelalte state din Golf, potrivit Al Jazeera.
Ilustrează acordul statelor din Golf o criză rezolvată?
Din 2017, pe de altă parte, relațiile economice dintre Qatar și Turcia, Iran și Pakistan s-au consolidat puternic, de aceea voci precum Sultan Barakat, directorul Centrului pentru Studiul Umanitar și al Conflictului, consideră că acest stat ”și-a dezvoltat o abordare rezilientă de când a întâmpinat această blocadă diplomatică, relatează al Jazeera. A descoperit modalități mai eficiente de a-și gestiona economia, astfel este neclar cum se va repoziționa față de cele două tabere ce se află în conflict de foarte mult timp.”
Totodată, Kuweitul este unul dintre statele din regiune care a încercat să prevină în 2017 o acțiune militară împotriva Qatarului, însă șeicul Sabah al Ahmad al Sabah, care a încetat din viață în septembrie 2020, nu a mai apucat să fie martor la reluarea relațiilor diplomatice ale statelor din zona Golfului.
Ridicarea blocadei aeriene, terestre și navale impusă Qatarului va avea consecințe economice imediate pentru Doha și reprezintă începutul recâștigării încrederii între actorii din zonă. Dar pe fondul unor neînțelegeri anterioare și cu interese deseori divergente, relațiile dintre statele din Golf rămân sub spectrul incertitudinii, iar acordurile încheiate pot fi considerate deocamdată fragile.
