Este deja a zecea zi de când președintele rus nu a mai avut nicio apariție publică. Dimitri Peskov, purtătorul de cuvânt de la Kremlin, a trebuit să asigure presa din întreaga lume că nu s-a întâmplat nimic demn de a fi discutat. Mai mult, sâmbătă a anunțat că Vladimir Putin se va întâlni luni cu Almazbek Atambaev, președintele Kârgâzstanului, la Sankt Petersburg. Întâlnirea ar marca prima apariție publică a președintelui rus de la dialogul cu Matteo Renzi, premierul italian, din data de 5 martie.
Revenirea lui Putin ar pune capăt unei lungi serii de zvonuri care mai de care mai fanteziste, spre dezamăgirea jurnaliștilor. Însă chiar dacă lucrurile își vor relua cursul normal, nu ne putem abține să nu ne punem o întrebare destul de incomodă: ce s-ar întâmpla cu Rusia dacă, ipotetic, Putin ar muri?
Până ca președintele să dispară din viața publică în urmă cu mai mult de o săptămână, analiștii și jurnaliștii din întreaga lume nu prea au avut motive să mediteze la acest scenariu. La urma urmei, Putin are doar 62 de ani și este încă în formă bună, după cum ține să precizeze propaganda rusească în fața întregii lumi. Pe de altă parte, nimeni nu s-ar fi așteptat ca Kim Jong Il să moară la doar 69 de ani, lucru care s-a și întâmplat în 2011. Și ar mai fi un episod din istoria Rusiei care ar putea pune lumea pe gânduri. Trei lideri ai URSS, Leonid Brejnev, Iuri Andropov și Konstantin Cernenko, au murit în cursul a doar trei ani, din 1982 până în 1985, fapt ce i-a facilitat reformistului Mihail Gorbaciov ascensiunea la putere.
Luând în considerare rolul important pe care Rusia îl joacă pe scena geopoliticii, moartea lui Putin ar putea avea consecințe uriașe. În primul rând ar fi un factor de destabilizare pe plan local. Începând cu anul 2000, Putin și-a dedicat mandatele de președinte sau de premier centralizării puterii la Kremlin. Multe instituții democrate înființate după 1990 au rămas doar o amintire și singura instituție pentru care rușii pot să voteze direct este Putin însuși. Tot Putin ține sub control și televiziunea, o sursă de informare pentru 90% dintre ruși, și cenzurează internetul. Opoziția este la rândul ei fragmentată și slăbită, cu atât mai mult cu cât e un lucru știut că mulți lideri ai opoziției au sfârșit fie în închisoare, fie prin a fi uciși – cel mai bun exemplu este recenta asasinare a lui Boris Nemțov.
În teorie, dacă Putin ar muri, puterea în stat i-ar reveni premierului Dimitri Medvedev, care conform constituției ar avea trei luni la dispoziție să organizeze alegeri prezidențiale. Mai tânărul Medvedev a deținut de fapt această funcție între 2008 și 2012, când Vladimir Putin era premier, și el ar fi probabil cel mai în măsură să guverneze – de data aceasta fără a fi sub atenta supraveghere a lui Putin.
Totuși, chiar și fără Putin, e puțin probabil ca Rusia să se îndepărteze de politicile autoritare puse în practică până acum. În ciuda conflictelor cu Occidentul ce au cauzat impunerea de sancțiuni asupra Rusiei și scăderea prețului la petrol, Putin rămâne în continuare un președinte popular în țara sa de origine. Ar fi aproape imposibil ca un guvern relativ liberal și orientat spre Occident, cum a fost cel al lui Boris Ielțîn, să ajungă la putere.
„Am ezitările mele atunci când aud că mulți ar vrea o Rusie fără Putin”, declară pentru publicația Vocativ Dimitri Oreșkin, analist al opoziției și conducător al grupului de cercetare Mercator din Moscova. „Cine cred ei că o să vină după Putin? Vreun politician liberal? În niciun caz, lucrurile doar se vor înrăutăți.”
Poate că e mai bine să sperăm că Putin își va face apariția luni la Sankt Petersburg.
Sursa: The Atlantic