Politicall.ro Educare prin informare
Articole relevante
La nivel mondial, bărbații în vârstă de 30 de ani au petrecut în medie 11 ani la școală. Câți ani au petrecut femeile de aceeași vârstă la școală?
- 4 ani
- 7 ani
- 10 ani
67% dintre oameni răspund greșit la această întrebare.
Între fluxul abundent de informație și barierele psihologice la care noi, în mod evoluționist, suntem expuși, percepția noastră asupra vieții este de cele mai multe ori îndepărtată de realitate. Oamenii își formează convingerile și viziunea asupra vieții fiind prea puțin conștienți de aceste instincte care pot consolida o imagine despre societate complet diferită față de cea reală. Autorul captează atenția cititorilor încă de la început prin faimoasa comparație a răspunsurilor oferite de cetățeni, studenți, oameni de știință și înalți diplomați cu cele date în mod aleatoriu de către cimpanzei. Concluzia la care a ajuns autorul este că în mod sistematic, cimpanzeii care oferă răspunsurile printr-un proces stocastic au răspunsuri mai aproape de realitate decât marea majoritate a oamenilor pregătiți din punct de vedere educațional pentru subiecte care abordează teme precum: sistemul dihotomic în care oamenii încadrează țările dezvoltate și cele în curs de dezvoltare, sănătate, gen, mediu, categorii din sfera modelelor și tendințelor globale de bază.
Încă de la începutul cărții, Hans Rosling oferă cititiorilor posibilitatea de a-și testa cunoștințele cu privire la cele mai elementare tendințe despre lumea în care trăim, precum identificarea pe hartă a locului în care trăiesc cei mai mulți oameni astăzi sau gradul de școlarizare al femeilor la nivel global. Răspunsurile la aceste întrebări, precum și instinctele descrise pe parcursul cărții te expun la o altfel de realitate, mult mai puțin mediatizată, bazată pe date statistice împachetate într-un mod „terapeutic”, după cum sublinează chiar autorul când vorbește de efectul reconfortant al progresului pozitiv al umanității. Este necesar ca cititorul să își părăsească zona de confort și să primească, păstrând o minte deschisă ca a unui copil care descoperă lumea pentru prima oară, informațiile sintetizate de către cei trei autori.
Unul dintre cele mai importante instrumente evidențiate în carte este restructurarea cadrului convențional de percepție dihotomică a lumii: împărțirea în mod incorect a societății ca „lumea dezvoltată” și „lumea nedezvoltată” sau „în curs de dezvoltare”. Etichetele pe care le utilizăm cu ușurință, fiind natural ca oamenii să încadreze informațiile în categorii pentru a simplifica înțelesul acestora, sunt înlocuite de autor cu 4 niveluri de venit. Omenirea a început la nivelul 1, iar până acum 200 de ani 85% încă se aflau la acest nivel în care predomina foametea, sărăcia extremă, epidemiile și dezastrele naturale. În ziua de astăzi, aproximativ un miliard de persoane se află la nivelul 1, iar majoritatea oamenilor se află la nivelurile 2 și 3. Oamenii sunt expuși la un instinct dramatic puternic care remodelează viziunea asupra lumii în mod binar, simplu, și intuitiv: bine și rău, eroi și răufăcători, noi și ceilalți. Jurnaliștii sunt conștienți de această capcană a instinctului uman, scopul lor fiind acela de a stârni interesul cititorilor prin intermediul poveștilor: utilizând narativa în care există două grupuri mari, îndepărtate, antitetice, construindu-se involuntar în percepția noastră un conflict imaginar între acestea. De aceea, jurnaliștii preferă poveștile despre oamenii extrem de săraci sau foarte bogați, decât știrile despre vasta majoritate a oamenilor care continuă să lucreze și să progreseze spre o viață mai bună. Deși acest cadru propus de Hans Rosling are la bază date statistice, oamenilor, chiar și profesioniștilor de la nivel mondial, le este greu să renunțe la aceste etichete binare adânc înrădăcinate în percepția umană.
Sursă foto: gapminder.org
În trecut, educația era oferită doar băieților bogați, în timp aceasta devenind mult mai accesibilă. Astăzi, aproape toate fetele și băieții, săraci și bogați, învață să citească și să scrie în școală. În timp ce bărbații au fost la școală în medie 11 ani, femeile sunt doar cu un an în urmă. În 2000, femeile au petrecut în medie 7,37 ani la școală. Până în 2019, procentul a crescut la 9,63 de ani. Autorii reușesc să ne prezinte prin utilizarea datelor oficiale și a analizelor statistice instinctele care ne arată o imagine atât de îndepărtată de realitate. Mai mult, aceștia ne oferă instrumente prin care putem trece informația printr-un filtru critic înainte de a trage concluzii aparent obiective despre lume și oameni. Autorii descriu polarizarea societății, utilizarea știrilor negative pentru a apela la instinctele noastre dramatice, frica noastră naturală față de violență, captivitate și contaminație, oferind totodată instrumente pe care le putem utiliza pentru a înțelege lumea cu adevărat. Oferind exemple reale din vasta experiență a autorului, fiecare capitol destructurează cunoștințele pe care le ținem strâns în zona de confort și ne oferă prin intermediul paradigmelor, datelor statistice și ilustrațiilor realitatea pe care o vedem mult prea rar. O realitate mai pozitivă, în continuă dezvoltare, care persistă să progreseze în pofida aparențelor.
Dacă doriți să vă testați cunoștințele sau să aflați mai multe informații despre cealaltă realitate a societății noastre, puteți utiliza instrumentele create de cei trei autori, accesând platforma https://www.gapminder.org/.
Despre autori:
Hans Rosling a fost medic, profesor de sănătate internațională și renumit educator public. A fost consilier al Organizației Mondiale a Sănătății și UNICEF și a co-fondat Medecins Sans Frontiers în Suedia și Fundația Gapminder. Discursurile sale TED au fost vizionate de peste 35 de milioane de ori, iar el a fost listat ca fiind unul dintre cei mai influenți 100 de oameni din lume ai revistei Time. Hans a murit în 2017, dedicându-și ultimii ani din viață pentru a scrie Factfulness.
Ola Rosling și Anna Rosling Ronnlund, fiul și nora lui Han, sunt co-fondatori ai Fundației Gapminder, iar Ola a fost directorul acesteia din 2005 până în 2007 și din 2010 până în prezent. După ce Google a achiziționat Trendalyzer, instrumentul bubblechart inventat și proiectat de Anna și Ola, Ola a devenit șeful echipei de date publice a Google, iar Anna a devenit designerul senior al echipei de experiență a utilizatorilor (UX). Ambii au primit premii internaționale pentru munca lor.
