Politicall.ro Educare prin informare
Articole relevante
Inainte de ’89, multi dintre noi visau la bunastarea capitalista. Acum, dupa 20 de ani ne-a cuprins scepticismul adancit si de criza economica. Suntem nemultumiti de mix-ul dintre capitalismul salbatic si traumele post-comunismului. Ne place ideea de democratie, dar mai putin capitalismul. Descoperim exploatare, puterea dezumanizata a banului, concurenta neloiala, consumerismul irational, marketingul agresiv si manipulant. In perioada de criza visam la o societate sanatoasa unde sa existe, nu doar in cuvinte, mai multa dreptate, egalitate, securitate, bunastare etc. Utopistii au construit dintotdeauna viziuni si mai ales programe cu accent pe dimensiunea economica, avansand un optimism idealist si umanitar.
Manifestul comunist debuta cu ideea schimbarii: „O naluca strabate Europa – naluca comunismului”.a Marx s-a nascut in secolul XIX in Renania, intr-o atmosfera muncitoreasca, aglomerata, apoi a trait in Franta si Anglia, unde sectoarele economiei industriale erau masiv populate, vazand societatea ca o uzina uriasa. A observat in acest mecanism o forta motrice – conflictul de clasa.
Proiectul originar al comunismului viza inainte de toate eliberarea omului de nedreptatea, ipocrizia si minciuna oranduirilor structurate pe exploatare.b Omul isi cauta propria natura, libertate prin lupta impotriva sistemului capitalist. In comunismul deplin, formele de organizare ale vechii societati ar fi iesit din uz: ar fi disparut statul, familia, banii etc. In asemenea conditii, exigenta egalitatii s-a realizat in sensul sau deplin. Aici, marxismul poate fi criticat pentru influentele sale anarhiste. Singura clasa care putea vorbi in numele societatii intregi era proletariatul.c Dorinta sa de a vedea emancipate populatii intregi de muncitori a facut din proletariat o clasa cu o misiune istorica. De aceea, analiza marxista ramane marcata de perspectiva determinista, foarte populara in secolul XIX.d Marx si-a sprijinit argumentele pe teoria valorii si plus valorii, care erau deterministe. Astfel, revolutia declansata de criza ar fi avut o amplitudine universala.
Criza declansarii ascensiunii marxismului era privita ca o necesitate a viitorului apropiat, ca o certitudine stiintifica. In ceea ce priveste imaginea viitorului, marxismul a aparut ca o solutie de iesire din istorie, nu prin gratia lui Dumnezeu, ci prin functionarea legilor stiintifice, atat de dragi epocii lui Marx.e De aici si considerarea marxismului ca fiind un demers stiintific si intarirea pozitiei comunismului, conferindu-i un statut aparte, sporindu-i credibilitatea si notorietatea.
Fiindca una din exigentele stiintei este impartialitatea, marxismul a recunoscut cateva din meritele incontestabile ale burgheziei. Prin rapida perfectionare a tuturor instrumentelor de productie si prin nemarginita inlesnire adusa de comunicatie, burghezia a tarat in curentul civilizatiei pana si natiunile cele mai barbare.f Avantul civilizator burghez era o etapa, o treapta in dezvoltarea umanitatii, superioara relatiilor feudale datorita progresului economic, dar era si o forma de perpetuare a tensiunilor de clasa si a unei etici a inechitatii sociale, factorii principali ai declansarii unei crize ulterioare.
Cele mai mari avantaje in urma muncii fizice proletare reveneau capitalistului. Asa explica Marx marile contraste ale sistemului capitalist dupa criteriul proprietatii. Singurul izvor al valorii luat in considerare de Marx era munca fizica a proletariatului. g De aceea, la Marx, realitatea era activitatea in contact cu lumea, activitatea economica, munca. Pe scurt dialectica marxista era miscarea vietii umane prin actiune, prin munca, deci prin producerea si reproducerea bunurilor ce intretin viata, ceea ce ne sugereaza ca momentul critic, de trecere de la o societate la alta s-ar fi produs intai in sectorul economic.h
Burghezia ingramadea populatiile, centraliza mijloacele de productie si concentra proprietatea in mainile catorva indivizi.i “Aceasta forta duce in cele din urma la supraproductie, deci la marea criza. In criza, izbucneste o epidemie sociala, care in toate epocile precedente, ar fi parut absurda, epidemia supraproductiei.”j Asa ar fi aparut necesitatea instalarii socialismului. Prin urmare, socialismul, in viziunea marxista, ar fi profitat de prosperitatea capitalista ca o conditie imperativa de existenta si s-ar fi instalat printr-o criza totala, prevazuta printr-o necesitate istorica.
Criticile aduse burgheziei de ieri nu sunt total straine tendintelor anticapitaliste de azi. Intotdeauna crizele au fost prilej de schimbari sociale profunde. Este adevarat ca de cele mai multe ori au tarat societatile catre dictatura. Acest lucru nu impiedica individul sa viseze chiar si in secolul XXI la utopii egalitariste, anticapitaliste si radicale.
a Karl MARX, Friedrich ENGELS, Manifestul comunist, trad. Panait Musoiu, Ed. Stabilimentul Grafic „Miron Costin”, Iasi,1892, p. 19.
b Ibidem, p.14.
c Mihai RALEA, Istoria Ideilor Sociale, Ed. Ministrului Muncii, Cooperatiei si Asigurarilor Sociale, Meserii si Invatamant Muncitoresc, Bucuresti, [19–], p.55.
d Lucian BOIA, Miturile comunismului romanesc, Ed. Universitatii din Bucuresti, Bucuresti, 1995, p.12.
e ibidem, p.12.
f Karl MARX, Friedrich ENGELS, op. cit, p. 25.
g Lucian BOIA, op.cit., p.12.
h Mircea FLORIAN, Dialectica. Sistem si metoda dela Platon la Lenin, Ed. Scolara, Bucuresti, 1947, p.107.
i Karl MARX, Friedrich ENGELS, op.cit, p.26.
j Ibidem, p. 28.
