Politicall.ro Educare prin informare
Articole relevante
Articol realizat de Radu-Ioan Mocanu.
Republica Moldova se află într-un punct cheie în ceea ce privește evoluția statului, odată cu alegerile prezidențiale și organizarea referendumului pentru integrarea europeană a țării. De la obținerea independenței, poltica externă a statului a oscilat între est și occident, fiind influențată de evoluția dinamicilor regionale și a intereselor geopolitice. În ultimii ani, sub conducerea Maiei Sandu și a Partidului Acțiune și Solidaritate, statul a făcut pași importanți către consolidarea orientării proeuropene. Procesul de integrare a fost accelerat de invazia Rusiei în Ucraina, iar acum se află în fața unui moment care caută confirmarea acestor demersuri. Referendumul organizat în același timp cu alegerile prezidențiale urmărește consfințirea acestui parcurs european în Constituția țării, subliniind angajamentul Moldovei de a se alătura blocului comunitar. Această competiție electorală se desfășoară într-un context politic și social complex. Republica Moldova face față unui război hibrid al Rusiei, război ce se manifestă prin dezinformare, propagandă și influență politică pentru a destabiliza regiunea și a slăbi aspirațiile europene ale Moldovei. În aceste condiții, alegerile prezidențiale și referendumul devin nu doar o luptă politică internă, ci și un test pentru rezistența Moldovei în fața amenințărilor externe care vizează suveranitatea și viitorul său democratic.
Miza alegerilor și a referendumului
În data de 20 octombrie, cetățenii moldoveni sunt chemați la urne pentru a-și alege președintele pentru următorii patru ani. De asemea, aceștia vor participa și la un referendum care să consemne în Constituția țării parcursul european al Republicii Moldova. Întrucât politica externă a Republicii Moldova a fost versatilă, după câștigarea independenței, în 1991, cooperarea cu Occidentul nu a fost una continuă.
Modificarea direcției politicii externe s-a realizat datorită unor factori atât de natură internă, cât și de natură externă. În plan intern, în 2020, Maia Sandu a câștigat alegerile prezidențiale în fața lui Igor Dodon, devenind astfel prima președintă cu o poziție pro-europeană clară. Alegerea ei în funcția de șef de stat a fost dublată și de victoria Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS) în alegerile parlamentare din 2021. Câștigarea unei majorități parlamentare clare a însemnat numirea unui premier pro-european, fiind astfel pentru prima dată în istoria Moldovei când toate cele trei ramuri ale puterii (președintele, guvernul și parlamentul) au deținut o poziție pro-europeană.
În plan extern, procesul de consolidare a legăturilor cu Occidentul a fost accelerat de începerea Războiului din Ucraina. În contextul invaziei, atât Ucraina, cât și Republica Moldova și Georgia și-au depus candidaturile pentru aderarea la blocul comunitar, în martie 2022. În iunie 2024, Republica Moldova a primit statutul de țară candidată, negocierile de aderare începând în iunie 2024.
În paralel cu alegerile prezidențiale, cetățenii Moldovei vor avea opțiunea de a participa la referendumul pentru includerea în Constituție a identității europene a Republicii Moldova. Inițiativa europeană a autorităților a fost criticată de segmentul filorus al societății moldovene. Suprapus cu alegerile prezidențiale, referendumul urmărește asigurarea unei participări ridicate la vot. Întrebarea principală vizează aderarea Republicii Moldova la UE, reflectând inițiativa pro-europeană a societății moldovene. Propunerile de modificare a Constituției includ: completarea preambului cu referințe la identitatea europeană a Moldovei; integrarea la UE ca fiind obiectiv național; introducerea unui nou titlu ce va menționa că aderarea la tratatele europene va fi ratificată prin constituție; stabilirea priorității legilor europene asupra celor interne.
Candidații la alegerile prezidențiale și poziția lor față de referendum
În cursa electorală moldoveană sunt înscriși 11 candidați. Conform constituției, în cazul în care niciun candidat nu reușeste să își asigure 51% din voturi în primul tur, se mai organizează un scrutin în care se confruntă primii doi candidați din turul respectiv. Dat fiind numărul mare de candidați, probabilitatea organizării unui al doilea tur electoral este foarte ridicată.
Candidații înregistrați de Comisia Electorală Centrală sunt Maia Sandu, Alexandr Stoianolog, Renato Usatîi, Vasile Tarlev, Irina Vlah, Ion Chicu, Andrei Năstase, Octavian Țîcu, Victoria Furtună, Tudor Ulianovschi și Natalia Morari.
Maia Sandu, președinta în funcție a Republicii Moldova candidează pentru realegere. În trecut, aceasta a ocupat funcția de ministru al educației în perioada 2012-2015 și de prim-ministru în 2019. În această cursă electorală, Maia Sandu este susținută de Partidul Acțiune și Solidaritate, partid format de ea în 2015. Pe spectrul politic, PAS se plasează pe centru dreapta, promovând liberalismul economic, aderarea la Uniunea Europeană și plasarea relațiilor bilaterale cu Statele Unite la nivelul de parteneriat strategic.
Alexandr Stoialog candidează la alegeri susținut de Partidul Socialiștilor. El este cetățean moldovean de etnie găgăuză. În trecutul său politic, a candidat de două ori pentru funcția de bașcan (guvernator) al Găgăuziei, de fiecare dată fără succes, a ocupat funcția de președinte al parlamentului și de procuror general al Republicii Moldova. Partidul de stânga care îl susține promovează statismul, naționalismul moldovenesc și normalizarea relațiilor cu comunitatea Euroasiatică și Comunitatea Statelor Independente.
Renato Usatîi reprezintă formațiunea politică Partidul Nostru în această cursă electorală. Acesta a ocupat funcția de primar al orașului Bălți de două ori (2015-2018; 2019-2021), candidând și la alegerile prezidențiale din 2020, clasându-se pe locul al treilea. De asemena, gruparea sa politică a participat și la alegerile parlamentare din 2021, însă nu a reușit să depășească pragul electoral de 7%. Programul politic promovat de acesta este unul de neutralitate totală, dar și de refacere a ordinii constituționale, modificarea constituție fiind una dintre priorități.
Vasile Tarlev candidează independent, deși conduce Partidul Viitorul Moldovei și se bucură și de sprijinul Partidului Comunist. Acesta a ocupat funcția de premier în perioada 2001-2008. La anunțarea candidaturii, acesta a declarat că speră să se bucure de sprijinul mai multor formațiuni și oameni politici, menționându-l pe fostul președinte Vladimir Voronin.
Irina Vlah, fostă bașcană guvernatoare a Găgăuziei, se prezintă sub forma unei candidate independente. Conform manifestului ei, este în favoarea integrării europene, dar insistă și asupra normalizării relațiilor cu Federația Rusă, Comunitatea Statelor Independente, dar și cu regiunea separatistă Transnistria.
Ion Chicu candidează din partea Partidului Dezvoltării și Consolidării Moldovei. Acesta are un bogat trecut politic, ocupând funcții minore în ministere în anii 2000, ajungând să fie ministru al finanțelor și mai apoi premier. Deși a luat partea la inițiativa PAS, Pactul Pentru Europa, Chicu a anunțat că va boicota referendumul, caracterizându-l ca o încercare a președintei Maiei Sandu de a câștiga capital politic.
Andrei Năstase fost avocat, a intrat în politică în 2015, fondând Platforma „Demnitate și Adevăr”. În 2016, și-a retras candidatura la președinția Republicii Moldova în favoarea Maiei Sandu. A candidat la funcția de primar al Chișinăului în 2018 și 2019, dar a pierdut în fața lui Ion Ceban. A fost viceprim-ministru și ministru de interne în 2019. În 2022, a fost exclus din propriul partid și acuzat de foștii colegi de partid de acte de corupție. În plan extern, din programul său, reiese că susține atât procesul de integrare europeană a Moldovei, cât și referendumul.
Octavian Țîcu a fost ministru al Tineretului și Sportului în 2013 și a contribuit la formarea Partidului Popular European din Moldova în 2015. În 2019, a devenit deputat în Parlament pe listele Blocului „ACUM” și a candidat la funcția de primar al Chișinăului. A fost ales președinte al Partidului Unității Naționale (PUN) în 2019 și a candidat la președinția Moldovei în 2020, obținând 2%. În 2021, s-a retras de la conducerea PUN. Din declarațiile sale reiese că este un unionist, semnatar al Pactului Pentru Europa, însă nu și-a asumat o poziție față de referendum.
Victoria Furtună a fost procuror în sectorul Botanica din Chișinău până în 2008, iar în 2016 a devenit acuzatoare de stat în Procuratura Anticorupție. A gestionat dosare de rezonanță, precum cele ale lui Iurie Chirinciuc și Dorin Chirtoacă. În 2017, familia sa a primit donații substanțiale, ceea ce a atras atenția presei. În martie 2024, a demisionat de la Procuratura Anticorupție, acuzând presiuni din partea Serviciului de Informații și Securitate și a Președinției. Despre referendum, Furtună a lansat acuzații de cedare a suveranității și de acceptare a directive externe de către guvernarea actuală „Fiți foarte atenți! Insist, foarte atenți! Nebunii de la guvernare fac tot posibilul să vândă țara! Ei cedează total suveranitatea la străini”.
Tudor Ulianovschi a deținut multiple funcții diplomatice între 2005 și 2014 în cadrul Ministerului Afacerilor Externe al Republicii Moldova. A fost viceministru al Afacerilor Externe între 2014 și 2016, apoi ambasador în Elveția până în 2017. Din 2018 până în 2019, a fost ministru al Afacerilor Externe și Integrării Europene. Acesta se intitulează ca fiind un proeuropean însă a lansat o serie de critici la modul în care se organizează referendumul și alegerile prezidențiale, în special în diaspora.
Natalia Morari a devenit cunoscută în 2007 după publicarea unor articole despre fondurile partidului de guvernământ din Rusia. După ce a părăsit Rusia în 2008, nu i s-a permis să se întoarcă. A fost implicată în evenimentele din 2009, cunoscute ca „Revoluția Twitter”. A lucrat la diverse posturi TV și a fondat TV8. După dezvăluirea relației cu Veaceslav Platon în 2021, a părăsit TV8. În 2023, a lansat un canal YouTube propriu. Aceasta nu și-a asumat o poziție concretă în privința referendumului.
Războiul hibrid rusesc în Republica Moldova
Influența rusească în Moldova se face resimțită prin factori militari, fiind staționate trupe rusești în regiunea Transnistria, prin factori economici, anume dependența energetică a Republicii Moldova față de Rusia sau prin factori politici, prin influența unor partide pro ruse. Toți acești factori facilitează desfășurarea unui război hibrid împotriva statului moldovenesc.
Dependența energetică este unul din factorii de presiune ai Federației Ruse asupra Republicii Moldova. Întrucât Republica Moldova este un stat mic și lipsit de de resurse, aceasta și-a asigurat necesitățile cu sprijinul Rusiei. În vederea depășirii crizelor energetice prin care a trecut Republica Moldova în contextul neînțelegerilor cu companiile rusești și al Războiului din Ucraina, statul moldovean a primit sprijin din partea României, Statelor Unite și Uniunii Europene în vederea asigurării independenței energetice.
Obiectivul Federației Ruse este de a menține Republica Moldova într-o zonă de incertitudine privind politică externă cu scopul de a păstra statul în sfera ei de influență. Influența Rusiei se poate observa prin sprijinirea grupărilor politice pro-ruse de pe scena politică moldovenească. Cea mai recentă formațiune de acest fel este gruparea Victorie, legată de Ilan Șor. Ilans Șor este un fost deputat în parlamentul Moldovei și fost primar al orașului Orhei.
Deși conform programei grupării, partidului se pronunță pentru „neutralitatea Moldovei”, acțiunile politice nu demonstrează acest lucru. Lansarea blocului a fost organizată la Moscova, lansare la care au participat mai mai mulți politicieni din Moldova, printre care Marina Tauber, deputată în Parlament sau Evghenia Guțul, bașcana Găgăuziei. În plus, acești membri au participat și la parada de Ziua Victoriei de la Moscova, Evghenia Guțul fiind invitată oficial de autoritățile de la Kremlin. Privind această organizație, Poliția Națională a anunța tentative de tentative de cumpărare a voturilor pentru a influența rezultatului referendumului de aderare la Uniunea Europeană. În urma unei anchete organizate de jurnaliști de la Ziarul de Gardă, prin care aceștia au demonstrat sprijinirea financiară a mișcărilor politice anti-europene de către oficiali ai Federației Ruse, autoritățile de stat din Moldova s-au autosesizat și au demarat acțiuni de a suprima rețele cu caracter subversiv. De asemenea, autoritățile au raportat că aproximativ 300 de persoane au fost pregătite pentru organizarea de proteste și acțiuni destabilizatoare. Din informațiile apărute recent în presă, persoanele au fost antrenate în Rusia, Serbia și Bosnia și Herțegovina, în vederea organizării de proteste în timpul desfășurării alegerilor. Finanțarea acestor demersuri a fost asigurată de același Ilan Șor. În urma acestor anunțuri, autoritățile au demarat o serie de acțiuni preventive împotriva persoanelor implicate.
Concluzii
Procesul electoral din această săptămână reprezintă un moment decisiv în parcursul extern al Republicii Moldova, în contextul Războiului din Ucraina și al începerii negocierilor de aderare la Uniunea Europeană. Referendumul își propune consacrarea parcursului european cu scopul de a-l asigura indiferent de eventualele schimbări politice. Polarizarea politică reflectă o societate divizată între forțele pro-europene și pro-ruse, în timp ce influența Federației Ruse, prin prezența militară din Transnistria, controlul energetic și influența politică continuă să fie fie un factor major. În acest context, alegerile marchează un moment de schimbarea pentru stabilitatea democratică a Republicii Moldova.
Surse:
https://www.reuters.com/world/why-moldovas-election-is-more-important-than-it-looks-peter-apps-2024-10-04/
https://maiasandu.pentru.md/
https://socialistii.md/program-psrm/
https://rup2024.md/manifest/
https://irinavlah.md/about
https://moldova.europalibera.org/a/ion-chicu-va-candida-la-prezidentiale-dar-va-boicota-referendumul-de-aderare-la-ue-pentru-ca-ar-fi-periculos-pentru-statalitatea-moldovei/33006978.html
https://www.zdg.md/tag/andrei-nastase/
https://andreinastase.md/
https://moldova.europalibera.org/a/istoricul-octavian-ticu-este-candidatul-blocului-impreuna-la-alegerile-prezidentiale/33065879.html
https://www.telegraphnews.ro/victoria-furtuna-avertizeaza-asupra-tradarii-de-tara-in-contextul-referendumului-din-octombrie-2024-fiti-foarte-atenti/
https://www.ipn.md/ro/tudor-ulianovschi-despre-riscurile-de-blocare-a-proiectului-european-8013_1108090.html
https://www.dw.com/ro/chi%C8%99in%C4%83ul-scap%C4%83-definitiv-de-%C8%99antajul-energetic-al-gazpromului/a-66737151#:~:text=%E2%80%9EGazprom%E2%80%9D%20a%20inventat%20o%20datorie,%C8%99antaja%20Republica%20Moldova%20iarna%20trecut%C4%83.&text=Din%20cauza%20%C8%99antajului%20energetic%20rusesc,crize%20energetice%20din%20istoria%20%C8%9B%C4%83rii
https://energie.gov.md/ro/content/sua-ofera-85-milioane-de-dolari-pentru-consolidarea-sectorului-energetic-al-republicii
https://www.eeas.europa.eu/delegations/moldova/uniunea-european%C4%83-spore%C8%99te-securitatea-energetic%C4%83-republicii-moldova_ro?s=223
https://www.zdg.md/importante/fugarul-ilan-sor-condamnat-la-15-ani-de-inchisoare-in-dosarul-frauda-bancara-anunta-despre-formarea-blocului-politic-victoria-gutul-tauber-si-liderii-partidelor/
https://www.zdg.md/stiri/ultima-ora-politia-anunta-ca-s-a-autosesizat-dupa-investigatia-zdg-despre-schemele-prin-care-sunt-racolati-si-ademeniti-oamenii-care-lucreaza-pentru-sor/
