Sursa foto: https://melissajacobblog.wordpress.com/2016/04/26/lake-baikal-a-russian-environmentalists-dream/

Lacul Baikal, un colț de natură unic al planetei

PoliticALL 27/04/2021

Articole relevante

Material realizat de Dumitrița Cosovan

Lacul Baikal este considerat cel mai adânc lac din lume, are cea mai mare rezervă de apă potabilă de pe Terra și oamenii de știință consideră că este și cel mai curat lac. Poate fi considerat de asemenea a fi şi cel mai vechi având circa 20-25 milioane ani de existenţă. Este unul dintre “muzeele vii” ale lumii, în care trăiesc aproximativ 800 specii de animale şi 245 specii de plante endemice.

Lacul Baikal situat în sudul Siberiei din Federaţia Rusă se află pe un rift continental la înălţimea de 456 m. Riftul se lărgeşte cu circa 2 cm pe an. Suprafaţa lacului este de 31.500 km², iar adâncimea maximă este de 1.637 m, ceea ce îl face cel mai adânc lac din lume. Se întinde pe o ~~suprafață~~ lungime de 636 de km, având o formă care seamănă cu o semilună. Linia ţărmului măsoară peste 2.000 de kilometri. Pe suprafața sa se află 27 de insule, cea mai mare fiind Olhon. Riftul însuşi se află la 8-9 km sub luciul apei, acoperit de kilometri de aluviuni. Lacul Baikal conţine 20% din apa dulce neîngheţată a Pământului, mai mult decât marile lacuri ale Americilor laolaltă.

Lacul ieşit din comun s-a format într-o depresiune tectonică, născută în epoci geologice demult apuse. O fisură uriaşă s-a format de-a lungul unei falii în scoarţa Pământului, creată de lenta îndepartare a Asiei de Europa. Iniţial fisura avea 8 km adâncime, dar cu timpul s-a umplut cu aluviuni. Fosilele microorganismelor din aceste depuneri îi indică vârsta. Izvoarele fierbinţi şi frecventele cutremure slabe demonstrează că falia este încă activă. Adâncimea lacului a atins chiar şi doi kilometri. De-a lungul mileniilor însă, pe fundul său s-au depus aluviuni care l-au ridicat până la nivelul actual. Lacul Baikal îşi datorează abundenţa de apă celor 336 de râuri care se varsă în el.

Lacul este renumit pentru apa sa limpede şi pentru animalele care trăiesc aici, multe dintre ele nemaifiind găsite nicăieri în lume, printre care foca de Baikal (Pusa sibirica) numită Nerpă. Este unica focă de apă dulce existentă pe pământ. Aceste animale au evoluat izolate. Baikal mai este numit „ochiul albastru al Siberiei”.

Acesta este unul dintre lacurile cele mai populate cu peşte din Siberia. Aici se pescuiesc mai ales anumite specii de crapi, bibanu, picuri, pește catif, bream,sturioni şi somoni. În zonele din vecinătatea lacului se extrage petrol şi alte minerale folositoare precum azot, fosfor, etc. Fabricile de celuloză şi hârtie, construite pe malul sudic al lacului în perioada comunistă, continuă să deverseze deşeuri direct în apele acestuia, ameninţând ecosistemul regiunii de poluare. Un paradox interesant este faptul că lacul este vizitat de numeroşi turişti din lumea întreagă, deşi nu există practic niciun fel de infrastructură turistică în regiune.

Despre acest lac circulă multe legende, iar cei mai de seamă savanți și cercetători își doresc să aibă prilejul de a vizita și a cerceta acest minunat loc. Vedem că zona greu accesibilă, dar și clima nefavorabilă fac ca acest lac să fie mai bine conservat și protejat. Înscris în Patrimoniul Mondial UNESCO în 1996, datorită importanţei sale pentru cercetarea evoluţiei, a climatului şi a animalelor sălbatice din lac şi din împrejurimi, Baikalul este unul dintre locurile speciale de pe Pământ.

Material realizat de echipa redacțională PoliticALL cu ocazia celebrării Zilei Pământului, în parteneriat cu proiectul Umanism în România.