Politicall.ro Educare prin informare
Articole relevante
Președintele regiunii autonome Kurdistan, Massoud Barzani, face un apel către membrii Parlamentului irakian pentru a planifica referendumul pentru obținerea independenței, informează The Telegraph.
Irakul este cu un pas mai aproape de secesiune, după ce în cursul săptămânii trecute, președintele regiunii autonome Kurdistan a cerut membrilor Parlamentului să înceapă elaborarea unui plan pentru realizarea unui referendum cu privire la independența zonei kurde.
Massoud Barzani s-a adresat parlamentului kurd din Irbil , declarând că “nu se mai simte reprezentat de constituția Irakului, care pune accent pe unitatea statală”, cerându-le parlamentarilor să înceapă pregătirile pentru alegeri, în urma exercitării votului de autodeterminare. Aceasta este una dintre cele mai îndrăznețe mișcări în direcția obținerii independenței realizate de kurzi în ultimii 94 de ani.
“A sosit momentul pentru a ne determina propria soartă și a nu mai aștepta ca alții să o facă în locul nostru”, a declarat Barzani. Ambiția istorică a kurzilor de a avea proriul stat național și-a reluat avântul în contextul creat de avansul acțiunilor militanților sunniți ai Statului Islamic în Irak și Levant (SIIL ) și a inabilității politicienilor irakieni de a acționa decisiv în fața amenințării insurgente.
Steagul național irakian e tot mai rar văzut în nordul Irakului iar culorile Kurdistanului au fost înălțate pe toate clădirile oficiale din Kirkuk, odată cu retragerea armatei irakiene, acum doua săptămâni, când gruparea insurgentă SIIL a început să avanseze pe teritoriul irakian.
O nouă confruntare între forțele guvernamentale și militanții SIIL a avut loc joi, în apropiere de Tikrit, oraș asupra căruia autoritățile încearcă să reia controlul de peste o săptămână.
Militanții kurzi susțin mișcarea sunnită pentru a a-și apăra propriile interese naționale, în mare parte. Barzani a declarat: “Vom încerca să ne sprijinim frații șiiți și sunniți…pentru a depăși această criză dar pentru a fi sinceri ne vom asuma responsabilitatea pentru un nou popor al kurzilor ce cred în coexistență, democrație și constituție.”
Barzani a sugerat organizarea unui referendum peste două luni, mișcare ce va duce la modificarea granițelor curente ale Irakului și va accentua instabilitatea deja existentă în ceea ce a mai rămas din statul irakian.
Consecințele însă nu se vor opri doar aici : Turcia, Siria și Iran privind cu neîncredere pretențiile kurzilor la suveranitate. Turcia, în particular, a dus decenii de-a rândul o luptă sângeroasă împotriva insurgenței separatiștilor kurzi din sud-estul statului turc.
Barzani și prim-ministrul irakian, Nour al-Maliki, au fost pe poziții opuse în ultimii trei an, liderul kurzilor manifestându-se împotriva guvernării alături de administrația condusă de Maliki. La începutul săptămânii trecute, partidele sunniților și kurzilor și-au retras membrii din parlamentul național irakian, ca urmare a refuzului reprezentanților șiiți de a numi propriul candidat pentru a-l înlocui pe Maliki în funcția de prim-ministru. Barzani susține că “Irakul ar trebui să privească exemplul Cehoslovaciei, care s-a divizat pașnic în două state după căderea comunismului”.
Unul dintre membrii guvernului regional din Kurdistan, Mahmoud Haji Omar, a avertizat că există totuși o diferență între idealurile kurzilor și realitate: “Iranul și statele arabe se opun independenței deoarece Israelul și-a manifestat suportul față de suveranitatea Kurdistanului“.
De asemenea, Turcia, care s-a opus vehement de-a lungul timpului formării unui stat național al kurzilor din cauza consecințelor pe care un asemenea fapt le-ar fi avut asupra propriilor granițe, a manifestat o poziție mai detașată și flexibilă în ceea ce privește independența kurzilor. ”Toate acestea se datorează petrolului”, susține Omar. În ultimul an, guvernul regional autonom al Kurdistanului a vândut direct petrol Turciei, în ciuda înțelegerii avute cu autoritatea central-irakiană de a face comerț cu petrol doar la nivel național.
