De la inceputul revoltelor din Siria, in martie 2011, au avut loc numeroase conflicte intre gruparile care alcatuiesc fortele de opozitie, ceea ce a impiedicat, pana acum, crearea unui front unit impotriva regimului de la Damasc. Desi au ca scop comun lupta impotriva regimului condus de Bashar al-Assad, aceste grupuri au ideologii extrem de diferite, de la nationalismul arab pana la jihadismul transnational, ceea ce complica foarte mult situatia din tara si face ca deznodamantul conflictului sa fie tot mai indepartat.
Potrivit BBC News, se estimeaza ca opozitia din Siria cuprinde aproximativ 1000 de grupuri armate din care fac parte circa 100.000 de luptatori. Desi multe dintre aceste grupari actioneaza la nivel local, exista cateva care s-au remarcat si au reusit sa formeze aliante cu tabere care impartasesc viziuni similare, sporindu-si astfel puterea.
Pe de o parte, exista Consiliul Militar Suprem al Armatei Siriene Libere, condus de generalul Salim Idriss si care se bucura de sustinerea Occidentului. Aceasta factiune se vrea a fi una moderata si o alternativa la grupurile jihadiste.
Pe de alta parte, este nou-infiintatul Front Islamic, format din 50.000 de membri si care reprezinta, in acest moment, cea mai mare forta islamista din randul rebelilor sirieni. Avand ca obiectiv crearea unui stat islamic care are la baza legea sharia, inspirata din Coran, respingand modelul democratic si ideea de laicitate, Frontul islamic este pricipalul concurent al Armatei Siriene Libere si se opune, in acelasi timp, gruparilor jihadiste care au legaturi cu Al-Qaida.
Jabhat Al-Nusra si Statul Islamic in Irak si Levant sunt factiunile jihadiste afiliate Al-Qaida care au fost incluse de ONU, SUA, Marea Britanie si Australia pe lista organizatiilor teroriste. „Aceste doua grupuri, in special Statul Islamic in Irak si Levant, au devenit foarte violente fata de populatiile locale. Ele doresc sa impuna un nou mod de viata, provocand multa suferinta. Ii ataca adesea pe rebeli. Pe scurt, agenda lor s-a distantat foarte mult de cea a rebelilor sirieni. Existenta elemetelor Al-Qaida in randurile opozitiei a devenit contraproductiva.”, explica pentru RFI Riad Kahwaji, analist al Institutului de Analiza Militara pentru Orientul Mijlociu si Golful Persic (INEGMA).
De altfel, membri ai acestei grupari se afla in spatele rapirii a doi jurnalisti spanioli, in luna septembrie, capturare care a fost facuta publica abia acum de presa din Regatul Iberic, dupa ce autoritatile au incercat in repetate randuri sa ia legatura cu rapitorii. Corespondentul cotidianului El Mondo, Javier Espinosa si fotograful independent, Ricadro Gracia Vilanova au fost rapiti in provincia Raqqa, in apropiere de granita cu Turcia, in momentul in care se pregateau sa paraseasca Siria, dupa doua saptamani de reportaje despre “consecintele razboiului asupra civililor” in regiunea Deir Ezzor din estul tarii, informeaza El Mundo. Cei doi au fost capturati impreuna cu patru luptatori ai Armatei Siriene Libere care „teoretic ar fi trebuit sa le ofere protectie. Sirienii au fost eliberati dupa 12 zile”, indica ziarul spaniol.
Intre timp, in ultimele zile, fortele guvernamentale de la Damasc au preluat controlul asupra autostrazii care leaga capitala de orasul Homs, ruta ce fusese inchisa din cauza luptelor purtate cu rebelii din muntii Qalamoun. De asemenea, armata a ocupat si orasul Nabak, aflat in apropierea soselei. Autostrada asigura legatura dintre Damasc si nordul tarii si va fi folosita pentru transportarea stocurilor de arme chimice catre porturile de la Marea Mediterana, de unde vor fi preluate de nave.
Conflictul din Siria a inceput cu proteste pasnice in martie 2011, ajungandu-se astazi la un adevarat razboi civil, care a facut, pana acum, peste 120.000 de victime, potrivit Observatorului Sirian pentru Drepturile Omului.