Politicall.ro Educare prin informare
Articole relevante
Un numar de aproximativ 650.000 de semnaturi, suficiente pentru organizarea unui referendum national, au fost adunate la solicitarea veteranilor de la Vukovar, un oras din estul Croatiei, pentru ca populatia tarii sa voteze in privinta reducerii drepturilor minoritatii sarbe, informeaza AFP, citata de Mediafax.
Astfel, la doar cateva zile dupa ce au respins prin referendum posibilitatea casatoriilor intre persoane de acelasi sex, croatii ar putea fi din nou chemati la urne pentru un referendum care ar reglementa drepturile minoritatilor din cel mai nou stat membru al Uniunii Europene.
„Am strans 650.000 de semnături, ceea ce este suficient pentru a cere organizarea unui referendum”, a declarat pentru AFP Dragutin Glasnovici, un reprezentant al unui grup de asociatii ce regrupeaza atat victime ale razboiului, cat si fosti refugiati croati.
Prevederea principala a petitiei se refera la folosirea limbii materne si a alfabetului de catre o minoritate doar in regiunile in care aceasta reprezinta 50% din populatie. Chiar daca toate minoritatile ar fi practic afectate daca prevederea va intra in vigoare, cea sarba este vizata in mod direct, deoarece ar impiedica folosirea oficial a alfabetului chirilic la Vukovar. Orasul a suferit distrugeri masive in urma actiunilor trupelor sarbe din timpul razboiului sarbo-croat din 1991-1995.
Cu toate acestea, Guvernul de la Zagreb se opune organizarii unui referendum de restrictionare a drepturilor minoritatilor, la doar cateva luni de la aderarea Croatiei la Uniunea Europeana. Premierul Zoran Milanovici a sustinut ca „atat timp cat sunt prim-ministru, acest referendum nu va avea loc”. Acesta a mai precizat ca „exista limite dincolo de care nu putem tolera presiuni impotriva minoritatilor. Croatia a construit timp de 20 de ani un sistem de drepturi, iar semnaturile nu ma descurajeaza pentru ca eu cred ca este vorba de o initiativa proasta si rau-intentionata”.
Totusi, unul dintre organizatorii petitiei, Vlado Iljkici, a sustinut la sfarsitul saptamanii trecute ca premierul „trebuie sa inteleaga mesajul” celor care au semnat petitia, iar „cele 650 de mii de persoane au spus clar ca opinia lor este foarte diferita de ceea ce este pe cale sa faca premierul”.
Actualmente, in Croatia, o minoritate poate folosi limba si alfabetul in mod oficial acolo unde reprezinta o treime din populatie, fapt valabil in orasul Vukovar, acolo unde 35% din populatia de 28.000 de locuitori este sarba. Orasul din estul Croatiei ofera o memorie dureroasa pentru relatiile dintre sarbi si croati, in contextul in care dupa proclamarea independentei Croatiei fata de Iugoslavia, trupele sarbe au lansat in august 1991 o campanie militara impotriva orasului Vukovar. Un total de peste 1.600 de persoane, dintre care circa 1.100 de civili au fost ucisi in timpul asediului orasului si dupa caderea acestuia, iar 20.000 de croati au fost expulzati.
Chiar daca dupa restabilirea pacii, in 1995, conflictul sarbo-croat a luat sfarsit, tensiunile raman puternice in regiunile populate de minoritati guvernate de alt stat, precum Vukovar. Dupa aderarea la Uniunea Europeana, in luna iulie a acestui an, Guvernul croat a hotarat in urma cu doua luni, instalarea panourilor bilingve pe cladirile publice din Vukovar. La scurt timp, acestea au fost distruse de manifestanti, existand si o serie de incidente intre opozanti ai drepturilor minoritatilor si fortele de securitate.
Sarbii reprezinta cea mai mare minoritate din Croatia, cu 4 la suta din totalul de 4,2 milioane de locuitori. Pentru organizarea unui referendum in aceasta tara este necesara strangerea unui numar minim de 400.000 de semnaturi, echivalent cu 10% din totalul alegatorilor.
