Criza provocată de rebelii jihadiști din Irak care au anunțat înființarea unui Stat Islamic în orașele eliberate cândva de armata Statelor Unite ale Americii a făcut mai puțin vizibilă situația din statul vecin Afganistan, celălalt stat invadat de trupele occidentale pentru combaterea terorismului după evenimentele din 11 septembrie 2001, scrie The Telegraph.
Alegeri cu deznodământ amânat
Cetățenii afgani au mers la vot luna trecută pentru a-și alege președintele pentru a treia oara în istoria țării în urma unor alegeri democratice. Cel de-al doilea tur de scrutin a reprezentat o luptă între cei doi candidați rămași în cursă: Ashraf Ghani, fost oficial al Băncii Mondiale, educat în America, și Abdullah Abdullah, un medic și fost luptător de rezistență anti-Taliban.
Votarea a avut loc pe 14 iunie, iar rezultatele parțiale l-au nemulțumit pe Abdullah care face acuzații de fraudă electorală și susține că nu aceasta este dorința poporului. Astfel, Abdullah s-a autodeclarat câștigător și dorește să își formeze propriul guvern.
Consecințele acestor acțiuni nu sunt deloc de neglijat. Cea mai mare teamă a Statelor Unite este ca această confruntare politică să nu devină un conflict armat. Abdullah ar putea forma un guvern în nord, acolo unde are susținerea cea mai mare din partea comunității tadjice, al cărui membru este. Statele Unite încearcă să mențină controlul asupra acestei crize, iar Casa Albă a anunțat că susține organizarea unei inspecții la peste 7.000 de centre de votare care însumează aproximativ 3 milioane de voturi. Președintele Obama l-a contactat personal pe Abdullah pentru a îl convinge că Statele Unite doresc o numărătoare corectă și vor acționa în acest sens.
Pe de altă parte, Secretarul de stat american, John Kerry, a emis un avertisment sever către Abdullah: ,,Orice acțiune de a lua puterea prin modalități extra-legale va costa Afganistanul suportul financiar și securitatea pe care Statele Unite și comunitatea internațională o oferă”. John Kerry va ajunge în capitala Afganistanului, Kabul, pentru a discuta cu cele două părți. Reacția celuilalt candidat, Ghani, care conduce după rezultatele parțiale este una diplomată: ,,suntem responsabili să asigurăm stabilitatea țării noastre’’.
22 iulie este data când se vor afișa voturile finale, dar și termenul până la care Statele Unite speră să rezolve criza. Dacă Abdullah pierde, cel mai probabil i se va oferi un loc în guvern, pentru a evita o reacție furioasă a acestuia. Este destul de clar că într-o țară atât de slab dezvoltată cum este Afganistan vor exista fraude, concluzionează aceeași sursă.
Abdullah argumentează cu discrepanța mare de voturi între primul și doilea tur pentru a-și susține protestul. Deși el a obținut un număr constant de procente 45%, respectiv 43%, adversarul său a crescut de la 32%, la 54% în al doilea tur. Contraargumentul este că votanții pashtun, membri ai celui mai mare grup etnic din Afganistan l-au susținut pe Ghani în ce de-al doilea tur, precum și faptul că acesta a avut o campanie electorală mult mai eficientă.
Interesul Statelor Unite
În ceea ce privește problema Statelor Unite, Barack Obama vrea să-și respecte promisiunea de a retrage mare parte din trupele americane între 2015 și 2017. Planul depinde însă de viitorul președinte afgan care trebuie să semneze un acord bilateral de securitate. Cei doi candidați au declarat că sunt de acord să semneze acest acord imediat după ce vor fi numiți, după ce președintele în funcție, Hamid Karzai, a refuzat să facă acest lucru, subliniind că semnarea acordului reprezintă responsabilitatea viitorului președinte.
Statele Unite se tem însă de prelungirea crizei politice care ar întârzia semnarea acordului și implicit dă peste cap planurile de retragere a armatei. În acest sens, Obama a fost ferm în declarații, cerându-le candidaților să permită investigația acuzațiilor de fraudă și să nu recurgă la violențe. Președintele Statelor Unite a direcționat avertismentul mai mult spre Abdullah, menționând că orice tip de violență va duce la încetarea sprijinului american pentru Afganistan.
Un diplomat afgan a precizat că rezolvarea crizei va fi rapidă și nu va întârzia inaugurarea prezidențială, stabilită pentru data de 2 august, și implicit nici semnarea acordului.