Conform organizaţiei Transparency Internaţional, care se ocupă cu indexarea corupţiei percepute din sectorul public, România în anul 2013 ocupă poziţia 69 din 177 în topul celor mai corupte ţări.
Pentru a observa cât de eficientă este lupta împotriva corupţiei, Transparency Internaţional a creat Corruption Perceptions Index(CPI), un index ce reprezintă principalul indicator global al corupţiei percepute din sectorul public şi acordă statelor un punctaj pe o scară de la 0 la 100. Un fapt important îl reprezintă acela că doar corupţia sesizată şi percepută este măsurată, aceasta deoarece o analiză a nivelului actual de corupţie nu poate fi realizată de o asemenea organizaţie fără o interacţiune guvernamentală. Prin urmare, CPI este rezultatul analizei datelor unor studii de specialitate şi sondaje din diverse domenii. Transparency International este o organizaţie neguvernamentală constituită în scopul eliminării corupţiei prin avansarea responsabilităţii, integrităţii şi transparenţei în numeroase domenii publice a celor 177 de state şi teritorii vizate.
Aşadar, în cadrul acestui index, România ocupă locul 69 cu un scor de 43/100, poziţie împărţită împreună cu Italia şi Kuwait. Acest scor conferă României apartanenta la grupul de 122 de state care au un scor sub 50. Prima poziţie în cadrul acestui index, care desemnează cele mai puţin corupte ţări, este deţinută la egalitate de Danemarca şi Noua Zeelandă, cu un punctaj de 91/100, în timp ce pe ultimele trei poziţii, cu un scor de 8, se află Afghanistan, Coreea de Nord şi Somalia. Un fapt interesant de remarcat este lipsa unei corelaţii strânse între capacitatea economică şi corupţia unui stat. Lucru evidenţiat prin faptul că SUA şi China, primele două economii ale lumii ocupă poziţiile 19 respectiv 80. Astfel, România este mai puţin coruptă decât China, dar conform indexului realizat de FMI în 2012, este doar a 56-a economie a lumii.
O analiză mai detaliată a modului în care statele evoluează în cadrul acestei ierarhii a corupţiei evidenţiază faptul că începând cu anul 1998, România ocupă poziţia 61 şi continuă să coboare în clasament până în anul 2004, când ajunge să fie cea de-a 87-a cea mai coruptă ţară a lumii. Poziţia ocupată de un stat în cadrul acestui clasament nu este foarte semnificativă şi poate fi folosită doar ca referinţă deoarece poziţia este relativă faţă de nivelul de corupţie al celorlalte state. Din acest motiv, scorul obţinut este mult mai relevant în această analiză.
În acest sens, în ultimii trei ani din mandatul fostului preşedinte Emil Constantinescu se remarcă creşterea punctajului de la 30 în 1998 la 40 în 2000. Dar după realegerea lui Ion Iliescu ca preşedinte, corupţia în România ajunge să înflorească, punctajul mediu pe durata administraţiei Iliescu fiind de 28 cu un minim de 26 în 2002.
La sfârşitul anului 2004, Traian Băsescu ocupă poziţia de preşedinte al României, poziţia în care se va afla timp de 9 ani, pe durata căreia scorul României cunoaşte o creştere modestă în 2005 şi 2006 cu unul respectiv două puncte faţă de 2004. În 2007, României îi este acordat un scor de 37 de puncte, dar important de remarcat este în acest an a avut loc prima suspendare a lui Traian Băsescu. Scorul respectiv se menţine până în anul 2012 când iarăşi are loc o creştere a punctajului la 44, an care iarăşi corespunde unei suspendări al lui Traian Băsescu.
Deşi România este astăzi aparent mai puţin coruptă decât în primii ani ca stat democratic, această evoluţie nu este foarte amplă, diferenţa dintre extremele de punctaj obţinute fiind de maxim 18 puncte. Totuşi, o creştere a acestui punctaj care este invers proporţional corupţiei este întotdeauna mai binevenită, indiferent cât de mică, decât reciproca ei.