Material redactat de Miruna Toma
Cincisprezece state din estul, sud-estul Asiei și Oceania, au pus bazele celui mai mare acord comercial internațional, cumulând circa o treime din economia globală, în urma semnării Parteneriatului Economic Regional Multilateral, anunță BBC.
Parteneriatul Economic Regional Multilateral (RCEP – ,,The Regional Comprehensive Economic Partnership”) este format din 10 state din sud-estul Asiei, cărora li se alătură Coreea de Sud, Japonia, China, Australia si Noua Zeelanda. Semnarea acestui acord comercial este percepută drept o extindere a influentei Chinei in regiune.
Aceasta intelegere exclude Statele Unite ale Americii, care s-a retras in 2017 dintr-o alianta regionala rivala, asemanatoare cu RCEP. Presedintele Donald Trump a retras SUA din Parteneriatul Trans-Pacific (,,Trans-Pacific Partnership” – TPP) la scurt timp dupa preluarea mandatului.
Negocierile in privinta noului acord RCEP au inceput in 2012 si au fost semnate duminica, in cadrul unei intalniri a Asociatiei Natiunilor din sud-estul Asiei (Asean).
De ce este important?
RCEP nu este un acord la fel de cuprinzator si nu reuseste sa reduca tarifele la fel de mult incat sa fie considerat un succesor al TTP. Multi analisti considera insa ca amploarea sa ii confera o importanta semnificativa.
,,In componenta acestui pact sunt inclusi membri ce apartin unui grup mai diversificat de natiuni, semnificativa fiind apartenenta Chinei la aceasta intelegere, care mareste considerabil PIB-ul total al membrilor RCEP”, a declarat lui Rajiv Biswas, directorul economist pe zona Asia- Pacific al firmei de analiza IHS Markit.
Desi China are deja un numar de acorduri comerciale bilaterale, este pentru prima data cand se angajeaza intr-un acord comercial regional si multilateral.
De ce statele prefera aceasta intelegere?
Pentru inceput, liderii statelor membre spera ca pactul sa stimuleze recuperarea dupa criza produsa de pandemia Covid-19.
,,Date fiind actualele circumstante globale, faptul ca RCEP a fost semnat dupa 8 ani de negocieri aduce o raza de lumina si speranta, a declarat premierul chinez Li Keqiang. Pe termen lung, Li a descris pactul ca fiind ,,o victorie a multilateralismului si comertului liber.”
India a facut si ea parte din negocieri, dar aceasta s-a retras anul trecut din cauza ingrijorarii in ceea ce priveste faptul ca micsorarea tarifelor ar putea afecta producatorii locali.
Membrii RCEP reprezinta aproape o treime din populatia globala si inglobeaza circa 29% din PIB-ul mondial. Noul bloc de comert liber va fi mai mare decat intelegerea anterioara dintre SUA, Mexic si Canada si chiar si decat cel reprezentat de Uniunea Europeana.
Ce va reusi RCEP sa faca?
Acordul RCEP isi propune sa elimine o serie de tarife pe import in urmatorii 20 de ani .
De asemenea, include prevederi despre proprietatea intelectuala, telecomunicatii, servicii financiare, e-commerce si servicii profesionale.
Dar este posibil ca noua ”regula a originii” – care in mod general defineste provenienta unui produs – sa aiba cel mai mare impact.
Deja mai multi dintre membrii actuali au semnat acoduri pentru zone de liber schimb bilaterale , dar acestea prezinta anumite limitari.
,,Acordurile de liber schimb existente pot fi foarte complicat de folosit in comparatie cu RCEP ”, spune Deborah Elms, reprezentant al Asian Trade Centre.
Numeroase afaceri care dispun de lanturi de aprovizionare globale se pot confrunta cu nevoia de a plati taxe, chiar si in spatiul de liber schimb, daca produsele furnizate au componente de origine straina. De exemplu, un produs manufacturat in Indonezia, ce contine componente din Australia, de exemplu, poate fi supus la tarifare intr-o alta parte a zonei de comert liber Asean.
Sub RCEP, fiecare natiune va avea parte de un tratament egal, lucru ce poate incuraja companiile din statele membre ale RCEP se caute posibili furnizori in intreaga zona cuprinsa de acordul comercial.
Cine va beneficia?
Think-tank-ul Peterson Institute for International Economics estimeaza ca acest acord poate creste venitul national global cu circa 186 miliarde de dolari anual, pana in anul 2030, si poate să genereze o creștere de aproximativ 0.2% la economia fiecarui stat membru.
Totodata, unii analisti considera ca acest acord va avantaja China, Japonia si Coreea de Sud mai mult decat pe alte state membre.
,,Beneficiile economice ale acestei intelegeri ar putea fi marginale pentru Asia de sud-est, însă există câteva dinamici de comert si tarifare interesante de urmarit pentru Asia de nord-est”, spune Nick Marro in cadrul Economist Intelligence Unit (EIU). Cu toate acestea, ar putea dura ceva timp pana cand beneficiile vor deveni vizibile. 6 state din Asean si alte 3 state trebuie sa ratifice acordul pentru ca acesta sa poata avea efect. Marro crede ca acesta va putea fi un proces greoi.
,,Ratificarea va fi probabil ceva mai complicata in parlamentele nationale din cauza conceptiilor existente impotriva comertului si impotriva Chinei”, a adaugat acesta.