21 mai 1880 – S-a nascut Tudor Arghezi (nume real: Ion N. Theodorescu), stralucit poet, romancier, eseist si jurnalist roman, membru al Academiei Romane. O scurta perioada de timp a fost calugar al manastirii Cernica (1900-1904), fara a avea insa chemarea duhovniceasca, apoi a calatorit in Europa (1905-1910). Revenit in tara, traverseaza o perioada de activitate literara prolifica, scriind versuri, pamflete politice si articole polemice, castigandu-si notorietatea in cercurile teatrale, politice si literare ale vremii. Mare poet modern, Arghezi e greu de incadrat intr-un curent anume. Poezia sa reprezinta o contributie esentiala la dezvoltarea limbajului poetic si a limbii literare. Printre cele mai importante volume de poezii se numara: “Cuvinte potrivite” (1927), “Flori de mucigai” (1931), “Frunze” (161), “Noaptea” (1967). A avut o bogata activitate publicistica, fiind un spirit nonconformist, pamfletele sale fiind reunite in seria intitulata “Icoane de lemn” (1929). A scris si proza, romane, meditatii asupra conditiei umane: “Cimitirul Buna-Vestire” (1936) si “Lina” (1942). Volumele de poezii “Peizaje” (1955) si “Cantare omului” (1956) reprezinta compromisul facut de poet cu regimul comunist.
21 mai 1991 – Este asasinat Ioan Petre Culianu, istoric al religiilor roman, discipol si protejat al lui Mircea Eliade. A fost impuscat in toaleta din cladirea Universitatii din Chicago.
21 mai 1973 – A decedat Grigore Constantin Moisil, matematician roman, considerat parintele informaticii romanesti, membru al Academiei Romane. A publicat lucrari in domeniile mecanicii, analizei matematice, geometriei, algebrei si logicii matematice. Moisil a ajutat mult la realizarea primelor calculatoare romanesti. A avut contributii remarcabile la dezvoltarea informaticii si la formarea primelor generatii de informaticieni.
21 mai 1964 – A decedat Tudor Vianu, estetician, critic si istoric literar roman, membru al Academiei Romane. Profesor de exceptie si mentor cu vocatie, acesta a adus contributii importante in estetica (“Dualismul artei”, 1925, “Arta si frumosul”, 1931, “Estetica”, 2 vol, 1934-1936), stilistica literara (“Arta prozatorilor romani”, 1941, “Problemele metaforei si alte studii de stilistica literara; Probleme de stil si arta literara”, 1955), interpretarea fenomenului literar romanesc si istoria literaturii romane (“Poezia lui Eminescu”, 1930, “Influenta lui Hegel in cultura romana”, 1933, “Idealul clasic al omului”, 1934, “Generatie si creatie”, 1936, “Filozofie si poezie”, 1937, “Transformarile ideii de om”, 1942).
21 mai 1964 – A decedat James Franck, fizician german, Laureat al Premiului Nobel pentru Fizica in 1925 impreuna cu Gustav Hertz.
21 mai 1934 – S-a nascut Bengt Ingemar Samuelsson, biochimist suedez, Laureat al Premiului Nobel pentru Chimie in 1982 impreuna cu Sune Karl Bergstrom si Sir John Robert Vane.
21 mai 1921 – S-a nascut Andrei Dmitrievici Saharov, disident rus, Laureat al Premiului Nobel pentru Pace in 1975.
21 mai 1860 – S-a nascut Willem Einthoven, fiziolog olandez ce a realizat prima electrocardiograma, Laureat al Premiului Nobel pentru Medicina in 1924.
21 mai 1786 – S-a nascut Carl Wilhelm Scheele, chimist suedez, celebru datorita descoperirii oxigenului si a clorului.
21 mai 1471 – S-a nascut Albrecht Durer, pictor si gravor, considerat cel mai mare artist renascentist german. A fost unul dintre cei mai influenti artisti ai tarii sale, fapt dovedit si de numarul impresionant de elevi si imitatori pe care i-a avut. Stilul sau se afla sub influenta unui profund sentiment religios, dar si sub propria dorinta neconditionata de a patrunde atat legile naturii, cat si pe cele ale artei. Printre lucrarile sale se numara: “Apocalipsa” (o serie de gravuri in lemn, 1498), “Fiul pierdut” (gravura in cupru, 1498), “Autoportret” (1498), “Sarbatoarea Rozariului” (1506), “Adam si Eva” (1507), “Adoratia Sfintei Treimi” (1509-1516), “Cavalerul, Moartea si Diavolul” (gravura in cupru, 1513), “Sfantul Hieronimus” (1514), “Melencolia I” (1514), “Cei patru apostoli” (1526).