10 ian 1799 – S-a nascut Petrache Poenaru, inginer, matematician si pedagog roman, membru al Academiei Romane. A fost omul de incredere al lui Tudor Vladimirescu si participant la Revolutia de la 1848. S-a implicat activ in eforturile de modernizare a societatii romanesti. Se pare ca Poenaru a fost primul roman care a calatorit cu trenul, la 27 octombrie 1831, pe ruta Liverpool – Manchester (calea ferata, prima din lume, se deschisese la 15 septembrie 1830). A brevetat primul toc rezervor din lume (1827), inventie premergatoare stiloului in forma de astazi.
10 ian 1997 – A decedat Alexander Robertus Todd, chimist britanic, Laureat al Premiului Nobel pentru Chimie in 1957.
10 ian 1957 – A decedat Gabriela Mistral, poeta chiliana, Laureata a Premiului Nobel pentru Literatura in 1945.
10 ian 1951 – A decedat scriitorul Sinclair Lewis, primul american Laureat al Premiului Nobel pentru Literatura in 1930.
10 ian 1936 – S-a nascut Robert Woodrow Wilson, fizician american, Laureat al Premiului Nobel pentru Fizica in 1978 impreuna cu Arno Allan Penzias.
10 ian 1916 – S-a nascut Sune Karl Bergstrom, biochimist suedez, Laureat al Premiului Nobel pentru Medicina in 1982 impreuna cu Bengt Ingemar Samuelsson si John Robert Vane.
10 ian 1906 – S-a nascut Grigore Constantin Moisil, matematician roman, considerat parintele informaticii romanesti, membru al Academiei Romane. A publicat lucrari in domeniile mecanicii, analizei matematice, geometriei, algebrei si logicii matematice. Moisil a ajutat mult la realizarea primelor calculatoare romanesti. A avut contributii remarcabile la dezvoltarea informaticii si la formarea primelor generatii de informaticieni.
10 ian 1863 – S-a deschis prima linie de transport subteran din lume, in Londra.
10 ian 1862 – A decedat americanul Samuel Colt, inventatorul revolverului care ii poarta numele.
10 ian 1493 – S-a nascut Nicolaus Olahus, erudit umanist, prelat si om politic maghiar de origine romana. A indeplinit functii inalte in ierarhia bisericeasca si in stat: secretar si consilier la curtea regelui Ungariei (din 1522), episcop de Zagreb (din 1543), arhiepiscop de Strigoniu si primat al Ungariei (din 1553) si regent al Coroanei Maghiare din 1562. Deschis catre ideologia umanista, Olahus a intretinut o vasta corespondenta cu capetele luminate ale epocii, castigand simpatia si recunoasterea lui Erasmus din Rotterdam (teolog olandez, unul din cei mai insemnati umanisti din perioada Renasterii si Reformei din secolele XV si XVI). A scris in versuri, in limba latina, iar cea mai importanta lucrare a sa, “Hungaria”, un eseu istoric cu elemente etnografice, ofera informatii pretioase cu privire la istoria Ungariei dar si a Transilvaniei.