Politicall.ro Educare prin informare
Articole relevante
Creşterea înregistrată în această vară la nivelul gheţii arctice s-a reflectat şi la nivelul volumului de gheaţă. Datele primite de la satelitul european Cryosat susţin prezenţa a aproximativ 9000 de kilometri de gheaţă la sfârşitul dezgheţului din anul acesta, acestea depăşind cu aproape 50 % datele înregistrate în 2012, potrivit BBC.
Putem spune că acestea sunt veşti pozitive pentru o regiune care a înregistrat scăderi atât la nivelul suprafeţei cât şi la cel al grosimii calotei glaciare în ultimii ani.
În ciuda acestor veşti bune, oamenii de ştiinţă ne avertizează să nu ne bucurăm prea mult pentru această aparentă „revenire”. Profesorul Andy Sheperd din cadrul Universităţii College din Londra avertizează că „deşi creşterea nivelului gheţii în Oceanul Arctic este o veste bună, trebuie să fie luată în considerare în contextul schimbărilor ce s-au petrecut în ultimele decenii.” „Se estimează că în fiecare octombrie se cuantificau aproximativ 20000 de kilometri de calotă glaciară la începutul anilor 1980, iar minimul de astăzi se situează printre cele mai scăzute din ultimii 30 de ani”, a precizat acesta pentru BBC News.
Cryosat este Agenţia Spaţială Europeană (ESA) dedicată monitorizării polare. Sistemele sale radar sofisticate permit oamenilor de ştiinţă să cuantifice mereu nivelul de grosime al gheţii ce acoperă Oceanul Arctic. În cei trei ani de când a fost lansat, s-a observat o scădere a volumului gheţii în fiecare toamnă. Cel mai scăzut record înregistrat a fost de 6000 km ² în octombrie 2012. Însă după o vară destul de răcoroasă în acest an, volumul înregistrat în toamna acestui an a crescut, măsurătorile arătând o creştere până la aproape 9000 de km².
Această creştere se datorează şi unei mai bune retenţii a gheţii din anii anteriori. Această situaţie este mai evidentă în arhipelagul canadian şi în nordul Groenlandei, unde se găseşte mai multă gheaţă cu o vechime de 2-3 ani decât în anii precedenţi.
„Ceea ce s-a putut observa cu uşurinţă a fost faptul că volumul gheţii înregistrat anual în 2010, 2011 şi 2012 nu a variat la fel de mult ca întinderea gheţii ,” explică Rachel Tilling din cadrul Centrului Nerc pentru Observare şi Modelare Polară din Anglia. „Nimeni nu s-a aşteptat ca reziduul de gheaţă rămas la finalul verii să se reflecte în acest volum. Dar aşa s-a întâmplat şi motivul este legat de gheaţa cu o vechime de mai mulţi ani din Arctica”.
Doctorul Don Perovich, un expert în domeniul gheţii maritime la colegiul Darmouth din America explică faptul că datele oferite de Cryosat au coincis cu observaţiile făcute de un alt observator spaţial. „În verile trecute o parte din gheaţa veche de câţiva ani a migrat spre zone din Alaska şi Siberia unde s-a topit. Dar în vara acestui an, această gheaţă nu a mai migrat datorită unor schimbări în comportamentul obişnuit al vântului. Prin urmare putem preconiza pentru anul viitor o creştere şi mai mare decât anul acesta”, a precizat acesta pentru BBC News.
Extinderea minimă a calotei glaciare în acesta vară a fost de 5,10 milioane km ². Se poate spune că vorbim despre un număr destul de ridicat, ce a depăşit cu aproape 50% cea mai mică valoare înregistrată de Cryosat cu doar 12 luni în urmă, când debitul a fost redus la doar 3,41 milioane km² până la mijlocul lui septembrie.
Deşi suprafaţa gheţii este mult mai uşor de măsurat, oamenii de ştiinţă sunt de părere că grosimea/volumul acesteia sunt un indicator mai bun pentru a aprecia situaţia Oceanului Arctic. Din acest motiv Cryosat-ul şi resursele sale sunt foarte importante.
Deşi au fost întâmpinate câteva probleme în transmiterea informaţiilor de către satelitul european, inginerii au reuşit să rezolve defecţiunile acestuia. Începând cu 11 octombrie, Cryosat şi-a reînceput activitatea datorită unui sistem de rezervă. Noul studiu a fost prezentat în San Francisco, în cadrul întâlnirii din toamnă a Uniunii Americane a Geofizicii, unde a fost prezentată situaţia anuală a Arcticii.
