21 oct 1833 – S-a nascut Alfred Nobel, chimist, inventator si industrias suedez. La Paris are sansa sa lucreze in laboratorul unui chimist renumit pe atunci, T.J. Pelouze. Aici il intalneste pe tanarul chimist italian Ascanio Sobrero, care cu trei ani in urma inventase nitroglicerina, un lichid exploziv deosebit de puternic si de instabil. Nitroglicerina a fost considerata in epoca mult prea periculoasa pentru a putea fi folosita in practica, din cauza faptului ca putea provoca explozii la variatii mici de temperatura sau presiune. Alfred era insa interesat de posibilitatea folosirii ei in constructii si incepe sa lucreze la elaborarea unor metode de controlare a exploziei cu nitroglicerina. Dupa ce se intoarce in orasul sau natal, Alfred Nobel continua cercetarile prin care incearca sa foloseasca nitroglicerina ca exploziv. Cercetarile sale vor avea insa urmari tragice, determinand, in 1864, moartea fratelui sau Emil. Autoritatile se vad nevoite sa-i interzica experimentele in interiorul orasului. Alfred se muta pe un vas ancorat in Lacul Mälaren. In curand avea sa descopere ca prin amestecarea nitroglicerinei cu cuart se formeaza o pasta care putea fi modelata in diferite forme si dimensiuni. In 1867 isi breveteaza inventia sub denumirea de dinamita. Pentru a putea declansa explozia, Nobel breveteaza o alta inventie, un detonator bazat pe aprinderea unui fitil.
Datorita faptului ca dinamita reducea substantial costurile aruncarii in aer a blocurilor de piatra, Alfred a facut din vanzarea dinamitei o afacere profitabila, astfel incat, cu timpul, Nobel si-a deschis fabrici si laboratoare in peste 20 de tari, iar cand nu calatorea, lucra intens in laboratoarele sale. A brevetat peste 355 de inventii, printre care pielea artificiala, cauciucul sintetic si matasea sintetica. A fost o personalitate complexa, atat dinamica, cat si singuratica, un pacifist, desi a inventat explozibilul. A fost supranumit “negutatorul mortii”. Poate pentru a contrabalansa aceasta denumire, a dedicat cea mai mare parte din imensa lui avere, rezultata din actiunile industriilor cu explozibili si petrol la scara mondiala, infiintarii Premiului Nobel pentru marile minti ale omenirii, care a devenit cel mai important dintre toate premiile internationale. Testamentul sau este redactat la Paris, in 1895, cu un an inainte de a muri, potrivit caruia, aproximativ 31,5 milioane de coroane suedeze, care reprezinta echivalentul a 163 de milioane de dolari in zilele noastre, au alcatuit un capital, ale carui dividende anuale urmau a fi distribuite “acelora care, pe parcursul anului precedent, s-au consacrat interesului public si binelui omenirii”.
Testamentul prevedea ca dividendele anuale generate de acel capital initial sa fie repartizate astfel: “O parte pentru acela care va fi facut descoperirea sau inventia cea mai importanta in domeniul fizicii; o parte pentru acela care va fi facut descoperirea cea mai remarcabila in chimie; o parte pentru acela care va fi facut descoperirea cea mai importanta in domeniul fiziologiei sau medicinei; o parte pentru acela care va fi produs in domeniul literar opera cea mai remarcabila; si o parte pentru acela care va fi actionat cel mai bine pentru fraternizarea popoarelor, abolirea sau reducerea armelor permanente, initierea si multiplicarea congreselor pentru pace”. Se spune ca Nobel ar fi exclus matematica de pe lista premiilor, deoarece iubita sa l-ar fi parasit pentru matematicianul suedez Gosta Mittag-Leffler. In prezent, Premiul Nobel din fiecare domeniu este in valoare de 10 milioane de coroane suedeze (circa 1,09 milioane de euro) si poate fi impartit daca exista mai multi laureati in aceeasi categorie, insa numarul acestora nu poate fi mai mare de trei.
21 oct 1945 – In Franta, femeile au castigat dreptul la vot.
21 oct 1891 – S-a nascut Perpessicius – Dumitru S. Panaitescu, istoric, critic literar, folclorist, eseist si poet roman, cercetator si editor al operei eminesciene, membru al Academiei Romane. Colaboreaza la mai multe reviste. In 1916 este mobilizat pe front, unde isi pierde mana dreapta. Printre volumele publicate se numara: “Mentiuni critice”, vol. I-V (1928 – 1946), “Mentiuni de istoriografie literara si folclor” (1948 – 1956), “Eminesciana” (1971), “Scriitori romani”, vol. I-II (1989).
21 oct 1879 – Dupa 14 luni de teste, Thomas Edison isi prezinta lampa electrica.
21 oct 1971 – Pablo Neruda (pseudonimul lui Neftalí Ricardo Reyes Basoalto), poet si om politic chilian castiga Premiul Nobel pentru Literatura.
21 oct 1790 – Tricolorul este ales ca drapel oficial al Frantei, o combinatie de culori ale stemei pariziene (roșu si albastru) si culoarea regala, alb.
21 oct 1790 – S-a nascut Alphonse Marie Louise Prat de Lamartine, poet francez si om de stat, membru al Academiei franceze. S-a bucurat de un mare succes, fiind considerat o personalitate marcanta a romantismului francez. Incepand cu 1839 a fost activ in politica. Dupa proclamarea in 1848 a celei de-A Doua Republici, a condus pentru scurt timp guvernul provizoriu, pana cand revolutia a fost infranta. In anii urmatori, a publicat romane, poezii si lucrari istorice, intr-o lupta inutila cu saracia. Printre volumele publicate se numara: “Meditatii poetice” (“Méditations poétiques”), 1820, “Caderea unui inger” (“La chute d’un ange”), 1838, “Reculegeri poetice” (“Recueillements poétiques”), 1839.
21 oct 1772 – S-a nascut Samuel Taylor Coleridge, poet, critic literar si filosof englez, care a pus bazele, alaturi de prietenul sau, poetul William Wordsworth, miscarii romantice in Anglia. Printre operele sale se numara: “Balade lirice” (“Lyrical Ballads”) scris impreuna cu Wordsworth, opera ce a marcat aparitia romantismului englez in 1798, “Hanul Kubla sau o viziune de vis” (“Kubla Khan, or, A Vision in a Dream”) in 1816, “Biographia Literaria” in 1817, cea mai importanta lucrare de critica literara a perioadei romantice. In ansamblu, Coleridge a dus o viata zbuciumata, presarata cu nelinisti sufletesti si marcata de sanse ratate.
21 oct 1520 – Exploratorul portughez, Ferdinand Magellan, descopera stramtoarea care-i va purta numele.