Politicall.ro Educare prin informare
Articole relevante
16 oct 1923 – Este fondata Compania Disney (The Walt Disney Company) de catre fratii americani Walt Disney si Roy Disney. La inceput fusese conceputa ca un mic studio pentru animatii, apoi a devenit una din cele mai mari companii de productie cinematografica din lume, dar si cea mai cunoscuta corporatie americana producatoare de divertisment a secolului al XX-lea, avand venituri anuale de peste 30 de miliarde de dolari. Initial se numea Disney Brothers Cartoon Studio, iar in 1929 denumirea i-a fost schimbata in Walt Disney Productions. A produs filme animate de scurt si lungmetraj in anii 1930 si 1940, iar in anii ’50 a inceput sa realizeze documentare despre natura si filme de actiune, dar si emisiuni de televiziune. Compania s-a extins odata cu deschiderea Disneyland in 1955 si a Walt Disney World in 1971. In anul 1966, dupa moartea lui Walt Disney, corporatia a intrat in declin, dar a fost revigorata de o noua conducere in anii 1980. Walt Disney Co. si-a extins productia si a cumparat studiourile Miramax si Touchstone Pictures, care produceau filme pentru audienta matura, revitalizandu-si totodata divizia de animatie. Astfel, a realizat pelicule precum “Mica sirena” (“The little Mermaid”) in 1989 si “Toy Story” in 1995, primul lungmetraj realizat in intregime pe computer. Filmele “Frumoasa si bestia” (“Beauty and the Beast”) din 1991 si “Regele leu” (“The Lion King”) din 1994 au avut remake-uri ca musical-uri pe Broadway, deoarece Disney Co. si-a propus si revitalizarea unuia dintre cele mai importante puncte de atractie din New York, Times Square. In 1996, compania a achizitionat reteaua de televiziune ABC, devenind astfel cea mai mare corporatie mass-media si de divertisment din lume. Tot ea detine si canalul de cablu Disney Channel.
16 oct 1991 – Au avut loc, pentru prima data in istoria poporului armean, alegeri prezidentiale, dupa ce, la 23 septembrie, Armenia isi declara independenta fata de Uniunea Sovietica (care in acelasi an si-a luat denumirea de Rusia). Levon Ter-Petrosyan a devenit primul președinte al Armeniei.
16 oct 1964 – China a detonat prima sa bomba nucleara.
16 oct 1935 – A decedat Constantin I. Nottara, actor roman, una dintre personalitatile cele mai de seama ale teatrului romanesc, regizor la Teatrul National din Bucuresti.
16 oct 1927 – S-a nascut Günter Grass, poet, nuvelist, dramaturg, romancier, sculptor si grafician german, Laureat al Premiului Nobel pentru Literatura in anul 1999
16 oct 1908 – In Marea Britanie a avut loc primul zbor al unui aeroplan, construit si pilotat de americanul Samuel Franklin Cowdery (Samuel Franklin Cody). A ajuns la o altitudine de 1390 de picioare (1 picior = 30, 48 cm). La sfarsitul zborului, masinaria a fost avariata. A continuat sa experimenteze in acest domeniu.
16 oct 1888 – S-a nascut Eugene O’Neill, primul dramaturg american Laureat al Premiului Nobel pentru Literatura in anul 1936. Scrie piese de treatru in timpul convalescentei, dupa ce se imbolnaveste de tuberculoza. Montarea de pe Broadway din 1920 a piesei “Dincolo de zare” (“Beyond the Horizon”) i-a adus primul premiul Pulitzer. Scriitor prolific, a abordat adesea subiectul tensiunilor din cadrul familiei, aplecandu-se asupra conflictului dintre idealism si materialism. Odata cu recunoastrea sa ca dramaturg de mare clasa, piesele sale au inceput sa fie montate si traduse in intreaga lume. Printre numeroasele sale piese, se numara: ”Imparatul Jones” (“The Emperor Jones”) in 1921, “Maimuta paroasa” (“The Hairy Ape”) in 1922, “Anna Christie”, 1922 (premiul Pulitzer), “Patima de sub ulmi” (“Desire Under the Elms”) in 1925, “Straniul interludiu” (“Strange Interlude) in 1928, premiat cu premiu Pulitzer, “Din jale se intrupeaza Electra” (“Mourning Becomes Electra”) in 1931, “O, salbaticie! (“Ah, Wilderness!”) in 1933, fiind singura lui comedie, si capodopera sa pentru care a mai primit un premiu Pulitzer, “Lungul drum al zilei catre noapte” (“Long Day’s Journey Into Night”) in 1956.
16 oct 1854 – S-a nascut Oscar Fingal O’Flaherty Wills Wilde (Oscar Wilde), scriitor si dramaturg irlandez. In calitate de purtator de cuvant al estetismului, la inceputul anilor 1880 a tinut un tur de conferinte in SUA, dupa care si-a castigat un loc in cercurile londoneze datorita inteligentei si exuberantei sale. Singurul lui roman si totodata, cea mai importanta opera a sa, “Portretul lui Dorian Gray” (“The Portrait of Dorian Gray”), 1891, ii aduce cateva citatii in tribunal, dar si faima mult dorita. Romanul reprezinta o ilustrare pregnanta a principiilor sale estetice. El defineste rolul artistului in cautarea rafinamentului si frumosului, plasand arta mai presus de viata, pentru ca exprima esenta caracterelor si a fenomenelor mai fidel decat insasi realitatea. In 1884 se casatorește cu Constance Lloyd, cu care are doi fii: Cyril (1885) si Vyvyan (1886). Tot în 1886, Wilde are prima relatie homosexuala cu tanarul Robbie Ross. Declinul sau incepe in vara lui 1891, cand il intalneste pe tanarul lord Alfred Douglas, fiul marchizei de Queensberry. In curand, cei doi devin iubiti si de nedespartit pana la arestarea lui Wilde, patru ani mai tarziu, cand dupa acuzarea de sodomie si homosexualitate (pe atunci ilegala in Anglia) va fi condamnat la inchisoare. Ostil filozofiei si conventiilor morale ale epocii victoriene, Oscar Wilde duce o viata de ostentatie cinica si de scandal, afisandu-si public relatia sa homosexuala, ceea ce ii atrage in 1895 o condamnare penala de doi ani inchisoare pentru ultragiu la moralitatea publica. Intre timp, sotia si copiii il parasesc si isi schimba numele. Dupa eliberare, ruinat financiar si cazut in dizgratie, Wilde mai traieste inca trei ani, cutreierand Europa si locuind in hoteluri ieftine, sfarsindu-si viata in uitare si singuratate. Printre cele mai importante piese ale sale se numara: “Evantaiul doamnei Windermere” “(Lady Windermere’s Fan”), in 1892, “Sotul ideal” (“An Ideal Husband”) in 1895, “Ce înseamna sa fii onest” “(The Importance of Being Earnest”) in 1895, “O femeie fara importanta” (“A Woman of no Importanc”) in 1893.
16 oct 1793 – Maria Antonia Iosefa Iohanna de Habsburg-Lorena, (cunoscuta in istorie sub numele de Maria Antoaneta) regina a Frantei si a Navarei (Regatul Navarei, initial Regatul Pamplona, a fost un stat feudal din vestul Europei, de o parte si de cealalta a Pirineilor, in partea de Vest, pe coasta Oceanului Atlantic; in anul 1620, este incorporat in cadrul Regatului Frantei), sotia Regelui Ludovic al XVI-lea al Frantei este executata la ghilotina, in toiul Revolutiei Franceze, pentru un asa-zis incest cu fiul ei, precum si pentru inalta tradare (a incercat sa salveze regalitatea prin negocieri secrete cu factiuni monarhiste si cu fratele ei, imparatul Leopold al II- lea, neobtinand sprijin, insa zvonurile despre acest lucru i-au infuriat pe revolutionarii francezi, ducand la rasturnarea monarhiei, la 21 septembrie 1792). A petrecut un an in inchisoare, suferind de tuberculoza si posibil de cancer la uter, ceea ce ii cauza hemoragii frecvente. In aceasta zi, la 12:15 pm, cu doua saptamani jumatate inainte de a implini 38 de ani, a fost executata in Piata Revolutiei (in prezent, Place de la Concorde). Ultimele sale cuvinte au fost: “Iertati-ma domnule, n-am vrut”, adresate calaului Sanson al carui picior il calcase din greseala. Corpul ei a fost aruncat intr-un mormant nemarcat in cimitirul Madeleine. Atat corpul sau, cat si al regelui Ludovic al XVI-lea au fost exhumate la 18 ianuarie 1815 in timpul Restauratiei, cand contele de Provence a devenit regele Ludovic al XVIII-lea. Inmormantarea ramasitelor regale a avut loc trei zile mai tarziu, la 21 ianuarie 1815, la biserica St Denis.
