Politicall.ro Educare prin informare
Articole relevante
15 nov 1868 – S-a nascut Emil Racovita, naturalist, savant, fondatorul biospeologiei (ramura a speologiei care se ocupa cu studiul biosferei din pesteri si din apele subterane), primul explorator roman al Antarcticii la bordul navei Belgica, 1897-1899 (alaturi de norvegianul Roald Amundsen, primul om care a atins Polul Sud la 14 decembrie 1911) si membru al Academiei Romane. In 1920, infiinteaza la Cluj primul Institut Speologic din lume. De asemenea, Racovita a ramas in istoria stiintei si ca descoperitorul balenei cu cioc. Printre lucrarile sale se numara: “Eseu asupra problemelor biospeologice, 1907, “Speologia”, 1927, “Evolutia si problemele ei”, 1929.
15 nov 1959 – A decedat fizicianul scotian Charles Thomson Rees Wilson, Laureat al Premiului Nobel pentru Fizica in 1927 impreuna cu Arthur H. Compton.
15 nov 1916 A decedat Henryk Sienkiewicz, scriitor polonez, Laureat al Premiului Nobel pentru Literatura in 1905.
15 nov 1904 – Omul de afaceri american King Camp Gillette primeste un patent pentru un aparat de ras. Desi primele tipuri au aparut incepand cu mijlocul secolului al XIX-lea, inventia lui King a fost inovatoare si mult mai practica, fiind mai aproape de modelul contemporan.
15 nov 1874 – S-a nascut Schack August Steenberg Krogh, Laureat al Premiului Nobel pentru Medicina in 1920.
15 nov 1630 – A decedat Johannes Kepler, matematician, astronom si naturalist german, cel care a formulat legile miscarii planetelor, numite “Legile lui Kepler”. In 1609 a publicat descoperirea sa (“Astronomia Nova”) privind orbita in forma de elipsa a planetei Marte, care pana atunci era considerata a fi un cerc perfect, specific orbitei tuturor corpurilor ceresti. Aceasta lucrare a devenit baza celei dintai dintre cele 3 legi ale sale referitoare la miscarile planetare. A stabilit, de asemenea, ca planetele se deplaseaza mai repede pe masura ce se apropie de Soare (a doua lege), iar in 1619, in “Armonia lumii” (“Harmonices Mundi”) a demonstrat ca o simpla formula matematica leaga perioadele orbitale ale planetelor de distanta lor fata de Soare (a treia lege). Incercand sa inteleaga refractia atmosferica a luminii, Kepler a fost primul care a explicat cu acuratete mecanismul de functionare a ochiului, felul in care ochelarii imbunatatesc vederea si ce se intampla cu lumina intr-un telescop. Ultima sa opera importanta, aparuta inca in timpul vietii, este “Tabulae Rudolfinae” (1627), care contine tabele ce descriu miscarile planetelor. Ea va constitui baza oricarui calcul astronomic pentru urmatorii 200 de ani. In lucrarile sale asupra teoriei fortelor de gravitatie, Isaac Newton s-a bazat in mare masura pe observatiile lui Kepler.
15 nov 1492 – Cristofor Columb face primele insemnari despre tutun.
