Politicall.ro Educare prin informare
Articole relevante
ALBANIA
Drapelul Tarii:
Fundal roșu cu un vultur negru cu două capete în centru; designul este atribuit eroului din secolul al XV-lea Georgi Kastrioti Skanderbeg, care a condus o revoltă de succes împotriva turcilor otomani, ducând la o independență de scurtă durată pentru unele regiuni albaneze (1443-1478); o explicație neîntemeiată pentru simbolul vulturului este tradiția că albanezii se consideră descendenți ai vulturului; ei se referă la ei înșiși ca „Shqiptare”, care se traduce prin „fii ai vulturului”
Albania și-a declarat independența față de Imperiul Otoman în 1912, dar a fost cucerită de Italia în 1939 și ocupată de Germania în 1943. Partizanii comuniști au preluat țara în 1944. Albania s-a aliat mai întâi cu URSS (până în 1960), apoi cu China (până în 1978). La începutul anilor 1990, Albania a pus capăt a 46 de ani de guvernare comunistă izolată și a instaurat o democrație multipartidă. Tranziția s-a dovedit o provocare, deoarece guvernele succesive au încercat să facă față șomajului ridicat, corupției pe scară largă, infrastructurii dărăpănate, rețele puternice ale crimei organizate și oponenților politici combativi.
Albania a făcut progrese în dezvoltarea sa democratică de când a organizat pentru prima dată alegeri multipartide în 1991, dar există deficiențe în continuare. Majoritatea alegerilor post-comuniste din Albania au fost afectate de pretenții de fraudă electorală; cu toate acestea, observatorii internaționali au considerat că alegerile au fost în mare măsură libere și corecte de la restabilirea stabilității politice în urma prăbușirii schemelor piramidale în 1997. Albania a aderat la NATO în aprilie 2009 și în iunie 2014 a devenit candidată la UE. În aprilie 2017, Albania a primit o recomandare a Comisiei Europene de a deschide negocierile de aderare la UE în urma adoptării reformelor istorice ale justiției mandatate de UE în 2016. Albania – împreună cu Macedonia de Nord – au deschis discuțiile de aderare la UE în 2022. Deși economia Albaniei continuă să crească, aceasta a încetinit, iar țara este încă una dintre cele mai sărace din Europa. O economie informală mare și o infrastructură energetică și de transport slabă rămân obstacole.
Localizare: Sud-Estul Europei, se invecineaza cu Marea Adriatică şi Marea Ionică. Cu Grecia se învecinează în sud şi cu Muntenegru şi Kosovo, la nord.
Coordonate geografice: 41 00 N, 20 00 E
Suprafață totala 28,748 kilometri pătrați, din care uscat 27,398 km și 1,350 km pătrați de ape
Granițe: 691 kilometri
Țări învecinate: Grecia 212 km; Kosovo 112 km; Macedonia de Nord 181 km; Montenegro 186 km
Țărmuri: 362 kilometri
Ape maritime: ape teritoriale: 12 mile marine
Climat: uşor temperat. ierni norose, reci și umede; veri calde și uscate; în interior este mai rece si mai umed
Relief: predominant munți și dealuri; câmpii mici de-a lungul coastei
Altitudini extreme: cea mai joasă – Marea Adriatică, 0 m ; cea mai înaltă: Maja e Korabit (Golem Korab) 2,764 mș altitudine medie 708 m
Resurse naturale: petrol, gaze naturale, cărbune, bauxită, cromit, cupru, minereu de fier, nichel, sare, cherestea, hidroenergie, teren arabil
Dezastre naturale: cutremure distructive; tsunami-uri au loc de-a lungul coastei de sud-vest; inundații; secetă
Notă: locație strategică de-a lungul strâmtorii Otranto (leagă Marea Adriatică de Marea Ionică și Marea Mediterană)
Populație 3,101,621 (estimare 2023)
Rata natalității: 12.5 nașteri /1.000 de oameni (estimare 2023)
Rata mortalității: 7.4 morți/1.000 de oameni (estimare iulie 2011)
Populatie urbană: 64.6% (2023)
Cele mai mari orașe: 520,000 Tirana (capitală) (2023)
Rata mortalitatii infantile: 10,5 decese/1.000 de nasteri vii
Speranta de viata la naștere: 79.7 ani; barbati: 77 ani, femei: 82.6 ani
Limbi vorbite: Albaneză 98,8% (oficială), greacă 0,5%, altele 0,6% (inclusiv macedoneană, romă, vlahă, turcă, italiană și sârbo-croată), nespecificată 0,1% (est. 2011)
Grupuri etnice: Albanezi 82,6%, greci 0,9%, alți 1% (inclusiv vlahi, romi, macedoneni, muntenegreni și egipteni), nespecificat 15,5% (est. 2011)
Religii: Musulmani 56,7%, romano-catolici 10%, ortodocși 6,8%, atei 2,5%, Bektashi (un ordin sufi) 2,1%, alți 5,7%, nespecificat 16,2% (est. 2011)
Populaţie urbană: 52% din totalul populaţiei (2010)
Numele țării
Forma convențională lungă: Republica Albania
Forma convențională scurtă: Albania
Forma locală lungă: Republika e Shqiperise
Forma locală scurtă: Shqiperia
Etimologia numelui țării: Numele țarii în limba engleză pare să fie derivat din vechiul trib ilirian al albanezilor; numele nativ „Shqiperia” este derivat din cuvântul albanez „Shqiponje” („Vultur”) și este interpretat popular ca însemnând „Țara Vulturilor”
Forma de guvernământ: republică parlamentară
Capitala: , coordonate geografice: Tirana, 41 19 N, 19 49 E
Diviziuni administrative: 12 judeţe (qarqe, singular – qark); Berat, Diber, Durres, Elbasan, Fier, Gjirokaster, Korce, Kukes, Lezhe, Shkoder, Tirana, Vlore
Independența: 28 noiembrie 1912 (independența față de Imperiul Otoman)
Ziua Națională: Ziua Independenței, 28 noiembrie (1912), cunoscută și sub numele de Ziua Drapelului
Constituția: Cea mai recentă a fost aprobată de cître Adunare la 21 octombrie 1998, adoptată prin referendum la 22 noiembrie 1998, promulgată la 28 noiembrie 1998
Amendamente: propuse de cel puțin o cincime din membrii Adunării; aprobarea necesită o majoritate de cel puțin două treimi din partea Adunării; referendum necesar numai dacă este aprobat de două treimi din Adunare; amendamentele aprobate prin referendum cu efect de la declararea președintelui republicii; modificat de mai multe ori, ultima în 2020
Cetățenia: albaneză
Sistem juridic: sistemul de drept civil, cu excepția zonelor rurale de nord, unde dreptul cutumiar cunoscut sub numele de „Codul lui Leke” este încă prezent
Drept de vot: 18 ani; universal
Puterea executivă: Șeful statului este președintele Bajram BEGAJ (din 24 iulie 2022) Seful guvernului este prim-ministrul Edi Rama (din 10 septembrie 2013); Viceprim-ministrul Arben Ahmetaj (din 18 septembrie 2021) Consiliu de Miniștri este propus de prim-ministru, nominalizat de președinte și aprobat de Adunare.
Președinte este ales indirect de Adunare pentru un mandat de 5 ani (eligibil pentru un al doilea mandat); un candidat are nevoie de o majoritate de trei cincimi din votul Adunării în 1 din 3 tururi sau de o majoritate simplă în 2 tururi suplimentare pentru a deveni președinte; ultimele alegeri au avut loc în 4 tururi pe 16, 23 și 30 mai și 4 iunie 2022 (următoarele alegeri vor avea loc în 2027); prim-ministru este numit de președinte la propunerea partidului majoritar sau a coaliției de partide din Adunare.
Puterea legislativă: În mâinline Adunării unicamerale sau Kuvendi (140 de locuri; membri aleși direct în circumscripții cu mai multe locuri prin vot cu reprezentare proporțională pe listă deschisă de partid, folosind metoda D’Hondt; membrii servesc mandate de 4 ani). Ultimele alegeri au avut loc pe 25 aprilie 2021 (următorul va avea loc în 2025)
Puterea juridică: Cea mai înaltă instanță este Curtea Supremă, formată din 19 judecători, inclusiv judecătorul șef, alături de Curtea Constituțională, formată din 9 judecători, incluzând președintele.
Judecătorii de la Curtea Supremă sunt numiți de Înaltul Consiliu al Magistraturii cu acordul președintelui pentru mandate unice de 9 ani; Președintele Curții Supreme este ales pentru un singur mandat de 3 ani de către membrii instanței; numirile judecătorilor Curții Constituționale sunt rotate între președinte, Parlament și Curtea Supremă dintr-o listă de candidați precalificați (fiecare instituție selectează 3 judecători), pentru a servi un singur mandat de 9 ani; candidații sunt pre evaluați de un corp selectat aleatoriu de judecători și procurori cu experiență; Președintele Curții Constituționale este ales de membrii instanței pentru un singur mandat de 3 ani, care poate fi reînnoit
În ceea ce privește instanțele subordonate, găsim Curți de Apel; Tribunalele de Primă Instanță; instante specializate: Curtea de Coruptie si Crima Organizata, Curtea de Apel pentru Coruptie si Crima Organizata (responsabila de coruptie, criminalitate organizata si infractiuni ale inaltilor functionari)
Partide politice:
Alliance for Change (coaliție condusă de către PD)
Partidul Democratic sau PD
Party for Justice, Integration and Unity pr PDIU
Social Democratic Party or PSD
Freedom Party of Albania or PL
Socialist Party or PS
COMUNICAȚII
Emisii media (Broadcasting Media): Albania are peste 65 de posturi TV, inclusiv câteva care difuzează la nivel național; Emisiunile TV albaneze sunt, de asemenea, disponibile pentru populațiile vorbitoare de albaneză din țările vecine; mulți telespectatori au acces la emisiunile TV italiene și grecești prin recepție terestră; Posturile TV din Albania au început o conversie mandatată de guvern de la transmisia analogică la cea digitală; guvernul s-a angajat să furnizeze convertoare analog-digitale familiilor cu venituri mici afectate de această decizie; este disponibil serviciul de televiziune prin cablu; 2 rețele publice de radio și aproximativ 78 de posturi de radio private; sunt disponibile mai mulți radiodifuzori internaționali (2019)
Codul de internet al țării: .al
Utilizatori de internet (număr total și procente din populație): 2.291 milioane (estimare 2021) 79%
ARMATA ȘI SECURITATE
Cheltuieli: 1.8% din GDP (estimare 2023)
Efectiv militar (Military and security service personnel strengths): aproximativ 7.000 de personal activ în total (5.000 de armată; 1.500 de marine; 500 de forțe aeriene) (2023)
Notă: Forțele Armate Albaneze (AAF) sunt responsabile pentru apărarea independenței, suveranității și teritoriului țării, asistență în securitatea internă, furnizarea de ajutor umanitar și în caz de dezastre și participarea la misiunile internaționale de menținere a păcii; AAF a contribuit cu un număr mic de forțe la mai multe misiuni NATO de când Albania a aderat la NATO în 2009, inclusiv misiuni de menținere a păcii/stabilitate în Afganistan, Kosovo și Irak și grupuri de luptă multinaționale din Bulgaria și Letonia; a contribuit, de asemenea, la misiunile UE și ONU; AAF este o forță mică, ușor armată, care a suferit un efort de modernizare pentru a-și îmbunătăți capacitatea de a îndeplini misiunile NATO, inclusiv de formare și achiziții de echipamente; unitățile primare de luptă la sol includ trei batalioane de infanterie ușoară (sau grupuri de luptă), inclusiv unul instruit și certificat pentru misiuni NATO și un regiment de operații speciale; Forța Navală și Garda de Coastă operează o mică forță de bărci de patrulare, în timp ce Forțele Aeriene au un stoc mic de elicoptere (2023)
Dispute transnationale: neidentificate
Refugiați și persoane dislocate în interiorul granițelor:
Refugiați: 7.495 (Ucraina, începând cu 7 noiembrie 2023)
Apatrizi: 1.948 (2022)
