Politicall.ro Educare prin informare
Articole relevante
12 milioane de cetățeni afgani cu drept de vot au fost așteptați sâmbătă, 5 aprilie, la urne pentru a-și alege un nou președinte. Este vorba de al treilea scrutin prezidențial de la căderea regimului taliban în 2001, scrutin care ar trebui să marcheze primul transfer democratic de putere din istoria țării.
7.000 de secții de votare au fost deschise în toată țara la ora locală 7.00 (5.30 ora României), iar opt candidați s-au înscris în cursa electorală. Cu cele mai mari șanse în competiție sunt cotați Abdullah Abdullah, fost ministru de Externe, Zalmay Rassoul, de asemenea fost șef al diplomației de la Kabul și considerat drept favorit al actualului președinte, Hamid Karzai și Ashraf Ghani, fost ministru de Finanțe care, potrivit sondajelor, se bucură de sprijinul tinerilor din mediul urban, după cum informează corespondentul BBC din Afganistan. Conform Constituției, președintele în exercițiu nu mai are dreptul să candideze pentru un al treilea mandat. Totuși, analiștii susțin că și după alegerea noului președinte, Hamid Karzai își va păstra influența în Afganistan prin intermediul politicienilor care îi sunt loiali.
Secretarul Comisiei Electorale Independente Afgane, Ziaul Haq Amarkhel, a declarat pentru BBC News că la închiderea oficială a urnelor, la ora locală 17 (15.30 ora României), ar fi votat aproximativ 7 milioane de cetățeni, dar că li se va permite să-și exercite acest drept și oamenilor care încă stateau la cozile din fața secțiilor de votare la ora respectivă. De altfel, scrutinul a fost prelungit cu încă o oră față de cum se stablilise inițial, iar în unele zone ale țării alegătorii s-ar fi plâns că secțiile de votare nu mai dispuneau de suficiente buletine de vot, informație negată de Ziaul Haq Amarkhel, potrivit BBC News.
400.000 de polițiști și soldați afgani au fost mobilizați pentru a asigura securitatea în ziua alegerilor, măsură descrisă de corespondentul BBC la Kabul, David Loyn, drept cea mai mare operațiune militară de la căderea regimului taliban. Și tot din rațiuni ce țin de securitate, autoritățile au hotărât să închidă 900 de secții de votare, informează The Guardian.
De fapt, scrutinul de pe 5 aprilie s-a desfășurat sub presiunea provocată de amenințările talibanilor, în opinia cărora aceste alegeri reprezintă un fals susținut de Statele Unite. Potrivit corespondentului The Guardian, în ziua alegerilor patru persoane au fost rănite într-o explozie de la o secție de votare din provincia Logar, iar polițiștii din regiunea nordică Faryab au arestat un atentator sinucigaș care a încercat să intre într-un centru de vot. De asmenea, cu o zi înaintea alegerilor, o foto-jurnalistă de la Associated Press a fost ucisă, iar o corespondentă a aceleiași înstituții de presă a fost rănită după ce un polițist a deschis focul într-o zonă din estul țării. În plus, în săptamânile precedente, zeci de oameni au murit într-un val de atentate comise aproape zilnic de talibani, care i-au avertizat pe cetățeni că ar putea fi țintele unor astfel de atacuri dacă se vor prezenta la urne, transmite Reuters.
Însă, în cazul acestor alegeri, o amenințare mai mare decât violența este frauda, susține corespondentul BBC. ”Există informații potrivit cărora poliția din provincia Kandahar nu ar fi permis alegătorilor și nici observatorilor electorali să intre în secțiile de votare. Unele surse au declarat pentru BBC că observatorii ar fi fost bătuți de poliție. Există temerea că polițiștii ar fi completat buletinele de vot și ar fi umplut urnele”, informează David Loyn.
Numărătoarea voturilor, începută după închiderea secțiilor de votare va continua până pe 20 aprilie, iar rezultatele preliminare vor fi anunțate pe 24 aprilie. Între 7 și 27 aprilie vor putea fi depuse eventualele contestații, iar rezultatul final al scrutinului de sâmbătă va fi făcut public pe 14 mai. În cazul în care niciunul dintre candidați nu va obține 50% dintre sufragii, pe 28 mai se va organiza un al doilea tur de scrutin. Astfel, există preocuparea majoră că vor trece câteva luni până la desemnarea noului șef de stat, în contextul în care țara are nevoie de un lider care să pună capăt violențelor ce iau amploare având în vedere apropiata plecarea trupelor străine de pe teritoriul afgan.
Alegerile prezidențiale de pe 5 aprilie au loc după 13 ani de lupte soldate cu moartea a cel puțin 16.000 de civili și a câtorva mii de soldați. De asemenea, acest scrutin este ultimul organizat înainte de retragerea trupelor NATO, în cursul acestui an.
