Acordul interimar incheiat recent intre Grupul 5+1 (SUA, Marea Britanie, Franta, Rusia, China si Germania) si Teheran pe tema dosarului nuclear iranian ar putea aduce schimbari in raporturile de forte din Orientul Mijlociu, daca se dovedeste eficient, se arata intr-o analiza publicata de cotidianul The Guardian.
Un avantaj al acestei intelegeri este, potrivit jurnalistului britanic Peter Beaumont, acela ca, sub conducerea noului presedinte, Hassan Rohani, regimul de la Teheran poate intelege ca pe cale diplomatica, prin negocieri se pot gasi solutii la problemele din regiune. Asfel, nu ar fi exclus ca, la un moment dat, Teheranul sa isi reconsidere sprijinul acordat regimului condus de Bashar al-Assad sau gruparii Hezbollah. In plus, daca Iranul isi va respecta angajamentele prevazute in acordul incheiat la Geneva, exista posibilitatea ca Teheranul sa ceara comunitatii internationale sa se implice intr-un eventual proces de pace sirian. De altfel, incheierea unui acord mai cuprinzator intre regimul islamist de la Teheran si marile puteri este vazuta de multi analisti drept o conditie prealabila pentru purtarea negocierile care ar pune capat razboiului civil din Siria.
Acordul incheiat la sfarsitul lunii noiembrie creeaza tensiuni intre SUA si principalii sai aliati din Orientul Mijlociu, Israel si Arabia Suadita. Decizia Washington-ului de a-si marginaliza aliatii in cadrul negocierilor bilaterale secrete cu Iranul, din luna august, poate fi vazuta de Israel ca o mustrare la adresa premierului Benjamin Netanyahu care a insistat ca SUA sa trateze programul nuclear Iranian ca pe o „amenintare existentiala”. De asemenea, intelegerea la care s-a ajuns la Geneva poate duce, scrie jurnalistul britanic, la o remodelare a relatiei dintre Arabia Saudita, dominata de ramura sunita si SUA. Riyadul se teme nu numai de cresterea influentei Iranului, cu o populatie in majoritate siita, dar se simte tradat de atitudinea pe care Washington-ul a adoptat-o in negocierile cu Teheranul.
Turcia si Egiptul privesc si ele cu neliniste spre un viitor in care, un eventual acord mai cuprinzator intre puterile internationale si Teheran ar duce la aparitia unei noi puteri in regiune, adica o alianta intre Iranul siit si Irakul dominat de aceeasi ramura islamica. Relatiile turco-iraniene au fost marcate de tensiuni in ultimii ani, in contextul in care, in 2011, Turcia a acceptat sa gazduiasca o baza radar apartinand NATO, iar in cadrul conflictului din Siria a oferit sprijin rebelilor suniti. Totusi, acordul de la Geneva pare sa fi dat un nou impuls eforturilor de reluare a relatiilor dintre cele doua tari, in conditiile in care presedintele Hassan Rohani are programata luna aceasta o vizita la Ankara. Potrivit jurnalistului britanic, o imbunatatire a relatiilor dintre Turcia si Iran ar veni in sprijinul eforturilor de a gasi o solutie pasnica la conflictul din Siria.
Acordul incheiat la Geneva prevede ca Iranul va putea sa acceseze fondurile de peste 4 miliarde de dolari, inghetate in conturi din strainatate si se va bucura de suspendarea restrictiilor in ceea ce priveste comertul cu aur, sectorul auto si exporturile de produse petrochimice. Ca urmare a relaxarii acestor sanctiuni, Teheranul trebuie sa isi ia angajamentul ca va dilua stocurile de uraniu imbogatit la 20%, va opri procesul de imbogatire a uraniului cu o concentratie mai mare de 5% si nu va pune in functiune reactorul de la Arak, in care se poate produce plutoniu.