Imaginile exploziei unui meteorit in apropiere de orasul Chelbyabinsk, din Rusia, in data de 15 februarie 2013 au facut rapid inconjurul lumii, insa o echipa de cercetatori a relevat recent forta degajata de explozia rocii provenite din spatiu si pericolul pe care il pot provoca astfel de corpuri ceresti care intra in atmosfera Pamantului.
Initial, pagubele provocate de explozia meteoritului s-au limitat la geamurile sparte ale mai multor cladiri, prabusirea acoperisului unei fabrici din Chelyabinsk, precum si ranirea mai multor persoane din cauza cioburilor cazute de la geamurile imobilelor. Insa cercetatorii care au analizat fenomenul au aratat ca mingea de foc provocata din frecarea rocii cu aerul din atmosfera a stralucit de 30 de ori mai puternic decat soarele in cel mai intens moment al arderii, provocand arderi la nivelul pielii si retinei. De asemenea, explozia rocii, care a avut un diametru de 20 de metri, a echivalat cu cea degajata de circa 500 de kilotone de TNT, scrie The Guardian.
Asteroidul care a intrat in atmosfera cu o viteza de circa 18 kilometri pe secunda si a inceput sa se dezintegreze la o altitudine de circa 47 de kilometri. Temperaturile extrem de mari au facut ca circa trei sferturi din meteorit sa se evapore, in timp ce intre patru si sase tone de roca au ajuns pe sol, acestea reprezentand insa doar 0,05% din asteroidul initial. Cea mai mare bucata de roca a fost recuperata de cercetatori, de pe fundul lacului Chebarkul, aceasta cantarind 650 de kilograme.
Urmarind traiectoria meteoritului, unda de soc provocata de explozia acestuia a fost suficient de puternica incat sa-i arunce la pamant pe oameni. Ferestrele a peste 3.600 de apartamente au fost spulberate, iar acoperisul unei fabrici s-a prabusit. In biblioteca din Yemanzhelinsk, oras aflat la circa 50 de kilometri departare, o statuie a lui Puskin a crapat dupa ce a fost lovita de rama unei ferestre. Cel putin 1.200 de persoane au avut nevoie de ingrijiri medicale, majoritatea provocate de cioburi si resturile cazute de pe cladiri. Mai multe persoane au fost afecate si de radiatiile produse de intensitatea luminii provocate de mingea de foc care a ajuns sa straluceasca de 30 de ori mai puternic decat Soarele. Unui locuitor din Korkino, aflat la 30 de kilometri de punctul maxim al luminozitatii meteoritului, i-a fost arsa pielea de pe fata din cauza radiatiei.
Meteoritul cazut la Chelyabinsk a reprezentat cea mai mare deflagratie provocata de un corp ceresc, de la cel cazut in Tunguska, in 1908. Spre deosebire de orice alt eveniment de acest tip, acesta a fost inregistrat cu ajutorul mai multor tehnologii moderne: sateliti care au fotografiat caderea meteoritului din spatiu, filmari ale camerelor de supraveghere sau facute de amatori care au surprins traiectoria acestuia, precum si senzori care au preluat undele de sunet odata ce bucatile de roca au lovit solul.
O echipa de cercetatori condusa de Olga Popova, de la Academia de Stiinte din Rusia, a vizitat orasul Chelyabinsk, precum si 50 de sate invecinate, in saptamanile care au urmat deflagratiei. Unda de soc a provocat pagube pe o raza de peste 90 de kilometri, se arata intr-un raport al cercetatorilor, publicat in revista Science. „Scopul nostru a fost sa intelegem circumstantele care au rezultat in urma undei de soc care a trimis peste 1.200 de oameni la spitalele din zona Chelyabinsk Oblast in acea zi”, a declarat Peter Jenniskens, membru al Centrului de Cercetare Ames, al Nasa California.
De asemenea, caderea neprevazuta si forta impactului acestui meteorit a reprezentat si o alerta fata de potentialul pericol reprezentat de aceste fenomene, in opinia lui Qing-Zhu Yin, unul dintre autorii studiului, cercetator in cadul Universitatii din California. „Daca umanitatea nu vrea sa aiba soarta dinozaurilor, trebuie sa studiem un astfel de eveniment in detaliu”, a declarat acesta.
Mai multe detalii despre explozia de la Chelyabinsk apar in doua rapoarte publicate in revista Nature. Intr-unul dintre acestea, Jiri Borovicka, de la Academia de Stiinte a Republicii Cehe, urmareste orbita in sens-invers a meteoritului, pana la un asteroid cunoscut sub denumirea de „86039”. Acesta a orbitat de asemenea aproape de Pamant si se presupune ca roca ce a ajuns pe Pamant s-ar fi putut desprinde din acesta. Intr-un alt studiu, condus de cercetatorul Peter Brown, de la Universitatea Western Ontario, a calculat energia exploziei de la Chelyabinsk intre 400 de 600 de kilotone de TNT, insa ce este mai important in descoperirea sa reprezinta faptul ca estimarea de pana acum a impactului deflagratiilor unor corpuri ceresti in atmosfera a fost mult diminuata. Astfel, ca urmare a erorii descoperite de Brown in modelul de pana acum, rezulta ca numarul corpurilor ceresti cu dimensiuni mai mari de cativa zeci de metri – ceea ce reprezinta o amenintare – ar putea fi de circa 10 ori mai mare decat s-a crezut initial.