Politicall.ro Educare prin informare
Articole relevante
Ziua de joi, 20 februarie, zi de doliu național în Ucraina în memoria victimelor din ultimele zile, a fost marcată de noi confruntări violente între poliție și manifestanții din centrul capitalei, dar și de încercările liderilor europeni de a ajunge la un acord cu puterea și opoziția de la Kiev și de a conveni asupra sancțiunilor care ar trebui impuse celor responsabili de vărsarea de sânge din Euromaidan.
Numărul celor care și-au pierdut viața în urma violențelor din centrul Kievului a crescut de la o oră la alta. Până în acest moment însă, nu există un bilanț clar al victimelor. Agenția France Presse anunța în cursul serii, citând autoritățile regionale din Kiev, un număr de 67 de manifestanți uciși, un medic din tabăra protestatarilor vorbea, potrivit Associated Press, despre cel puțin 70 de activiști uciși în cursul zilei de joi, iar CNN avansa un număr de 100 de persoane decedate și 500 de răniți, citându-l pe șeful serviciului medical al protestatarilor.
Protestatari care, în opinia șefului statului, sunt principalii vinovați pentru ceea ce se întâmplă în Piața Independenței din Kiev. ”Ei (manifestanții) au mers pe ofensivă. Ei lucrează în grupuri organizate. Ei folosesc arme de foc(…)Ei trag ca sa ucidă. Sunt zeci de morți și râniți din rândul ofițerilor de poliție.”, se arată într-un comunicat publicat pe site-ul Administrației Prezidențiale și citat de Reuters. De altfel, ministrul ucrainean de Interne a confirmat că forțele de ordine au deschis focul împotriva protestatarilor. ”Pe 20 februarie, oameni neidentificaţi au tras asupra forţelor de securitate de la ferestrele Conservatorului din Kiev. Pentru securitatea forţelor de ordine, s-a decis relocarea trupelor în locuri mai sigure şi, conform legislaţiei în vigoare, folosirea armelor de foc în legitimă apărare”, a declarat ministrul, potrivit The Guardian.
În acest context, președintele rus, Vladimir Putin, a hotărât joi seară să îl trimită în Ucraina pe consilierul prezidențial pentru Drepturile Omului, Vladimir Lukin, pentru a participa la discuțiile dintre putere și opoziție, după cum informează Reuters, citând agențiile de presă ruse.
Într-o declarație citată de The Guardian, Casa Albă a condamnat cu fermitate represiunea asupra protestatarilor proeuropeni făcând apel la forțele guvernamentale să se retragă și la armată să nu intervină în confruntări. ”Suntem indignați de imagini ale forțelor de securitate ucrainene care trag cu arme automate în propriul popor”, se arată în comunicatul citat. În schimb, Rusia, prin vocea premierului Dmitri Medvedev a cerut autorităților de la Kiev să nu devină ”preș”. ”Avem nevoie de parteneri care sunt în formă bună, ca autoritățile să fie legitime și eficiente, astfel încât poporul să nu-și șteargă picioarele pe ele ca pe o cârpă”, a declarat Medvedev, potrivit cotidianului britanic.
Violențele din stradă au provocat tensiuni și în cadrul partidului președintelul Ianukovici. Astfel, BBC News a anunțat că cel puțin patru deputați au decis să iasă din Partidul Regiunilor, iar potrivit Interfax, primarul Kievului, Volodymyr Makeyenko, a luat aceeași hotărâre. În plus, Makeyenko a dispus în cursul zile redeschiderea metroului din capitală.
În ceea ce privește reacția Europei la violențele de la granița sa de est, în cursul zilei de joi, miniștrii de externe din Franța, Germania și Polonia au mers la Kiev, în încercarea de a negocia un acord între putere și opoziție. După întâlnirea de cinci ore dintre miniștri și președintele Ianukovici, premierul polonez declara că cei trei oficiali se află în Ucraina pentru a găsi o soluție care se pună capăt violențelor și că propunerea de a organiza alegeri parlementare și prezidențiale anticipate ar fi fost acceptată de liderul de la Kiev. Cât despre reuniunea cu tabăra adversă, aceasta nu a fost foarte productivă, liderul opoziției, Vitaly Klitschko, declarând, potrivit BBC News, că ”depinde de președinte dacă vor fi luate niște decizii”, dar adăugând că discuțiile vor continua.
De asemenea în cursul serii, la Bruxelles a avut loc o reuniune extraordinară a celorlalți miniștrii de Externe ai țărilor membre UE, în cadrul căreia s-a discutat despre modul în care vor fi sancționați cei responsabili pentru violențele din capitala Ucrainei. “Am luat decizia, în strânsă cooperare cu cei trei miniştri care negociază la Kiev, să procedăm foarte rapid, în următoarele ore, la retragerea vizelor şi blocarea averilor celor care sunt pătaţi de sânge”, a anunțat Emma Bonino, ministrul italian de Externe, potrivit BBC News, informație confirmată și de omologul său suedez, Carl Bildt. Măsurile vor fi orientate spre oficialii acuzați de încălcări ale drepturilor omului în timpul represiunii protestelor anti-guvernamentale , dar lista celor implicați nu a fost încă elaborată. Oficialii europeni au precizat însă că Viktor Inaukovici nu va fi vizat de aceste măsuri, în scopul de a menține deschise liniile de dialog, relatează Reuters.
Cu câteva ore înainte de anunțarea deciziei luate la Bruxelles, liderii ruși și-au exprimat dezaprobarea față de eventualele sancțiuni impuse de Occident Ucrainei. ”Sancțiunile SUA încurajează protestatarii. Și UE discută despre sancțiuni și trimite misiuni în Ucraina. Astfel de acțiuni pot fi considerate un șantaj. Suntem îngrijorați de felul în care capitalele occidentale influențează situația din țară.”, a declarat purtătorul de cuvânt al Ministerului rus de Externe, Alexander Lukashevich, citat de The Guardian.
Potrivit aceleiași surse, în seara zilei de joi, protestatarii ocupaseră Piața Independenței din Kiev și străzile din jur și reconstruiau baricadele dărâmate în timpul zilei, iar ofițerii de securitate începuseră să se retragă.
