Material realizat de Theodora Cristea
În data de 2 decembrie 2009, în cadrul celei de-a 64-a sesiune a Adunării Generale a Organizației Națiunilor Unite, a fost adoptată unanim rezoluția 64/35, inițiată de Republica Kazahstan pentru a comemora închiderea poligonului de testare nucleară Semipalatinsk din data de 29 august 1991. Rezoluția propunea creșterea nivelului de informare cu privire la ,,efectele exploziilor cauzate de testele de armament nuclear și nevoia ca acestea să fie stopate pentru a realiza scopul unei lumi fără arme nucleare”.
Ziua Împotriva Testelor Nucleare a fost sărbătorită pentru prima data la nivel internațional chiar în anul următor, pe 29 august 2010, urmând ca în fiecare an ulterior aceasta să fie comemorată prin diferite evenimente precum conferințe, simpozioane, competiții, ș.a.m.d.
Totuși, de ce este importantă încetarea testării nucleare în contextul în care există organizații internaționale ale căror scop principal este asigurarea securității? Răspunsul este că din 16 iulie 1945, când SUA a realizat prima explozie nucleară în New Mexico, numita testul ,,Trinity”, mai bine de 2,000 de teste nucleare au fost efectuate, iar radiațiile care vin ca un așa-zis efect secundar al acestor teste au ajuns să depășească nivelul de radiații cauzat de orice accident nuclear.
De asemenea, pe lângă mediul înconjurător, testele nucleare afectează toți oamenii care sunt implicați în executarea testelor, plus populația care trăiește în apropierea poligoanelor de testare.
Mai mult, testarea nucleara produce tensiune politică la o scara mult mai înaltă, conducând adesea la o escaladare a conflictelor; un exemplu evident ar fi ,,cursa de arme” dintre SUA și URSS din timpul Războiului Rece.
Metoda prin care comunitatea internațională a căutat să pună capăt acestui tip de conflicte, și în general pericolului nuclear, este prin adoptarea Tratatului de Interzicere Totală a Experiențelor Nucleare (CTBT) din 1996. Scopul tratatului este de la sine înțeles, iar puținele state care au continuat testarile nucleare de la adoptarea acestuia au primit sancțiuni din partea Consiliului de Securitate ONU și condamnare universală.
Tratatul a fost semnat de 183 de state și ratificat de 164 dintre ele; pentru a intra în vigoare, acesta trebuie însă semnat de toate cele 44 de state care dețin tehnologie nucleara. Din cele 44, 8 state nu și-au îndeplinit datoria: China, Republica Populară Democrată Coreeană, Egipt, Iran, Israel, Pakistan și SUA. Dacă ați fost la curent cu știrile internaționale anul acesta, poate ați auzit de întrunirile care au avut loc la Vienna cu privire la pactul armelor nucleare, și lipsa de progres dintre SUA și Iran în ceea ce privește o colaborare sau măcar un acord în domeniu.
Totuși ONU nu s-a limitat doar la Ziua Internațională Împotriva Testarii Nucleare, iar Adunarea Generala a numit ziua de 26 septembrie Ziua Internațională pentru Eliminarea Totala a Armelor Nucleare, aceasta fiind sărbătorită pentru prima data in 2014. Evenimentul sporește efortul comunității internaționale de a asigura că CTBT-ul va intra în vigoare, și chiar de a elimina armele nucleare în totalitate.
Din 1996, de la propunerea inițială a CTBT-ului, la introducerea Zilei Internaționale Împotriva Testarii Nucleare în 2009, și până acum au avut loc numeroase conferințe, au fost semnate zeci de acorduri, și au avut loc nenumărate dezbateri cu privire la necesitatea testelor și a armelor nucleare, însă concluzia comunității internaționale în momentul actual, în opinia ONU, este că cea mai eficienta metoda de a asigura că accidentele și războaiele nucleare sunt un lucru din domeniul trecutului este eliminarea totală a acestora, fără excepții. Rămâne de văzut dacă au dreptate, și dacă este ceva ce poate fi realizat.