Politicall.ro Educare prin informare
Articole relevante
S-a încheiat o săptămână de foc pentru Grecia. O săptămână marcată de incertitudini, tensiuni, nenumărate scenarii și mesaje îngrijorătoare lansate de liderii europeni cu privire la criza elenă. O săptămână încheiată cu un acord care scapă statul elen de faliment, dar care, potrivit experților conține cele mai dure condiții care au fost impuse până acum Greciei.
Iată, în continuare, care au fost principalele evenimente care au marcat, în ultima săptămână, evoluţia situaţiei din Grecia:
6 iulie – Ecourile referendumului privind propunerile creditorilor internaţionali. Ministrul grec de Finanţe demisionează
Ziua de luni a stat sub semnul reacțiilor provocate la nivel internațional de rezultatele referendumului prin care elenii au fost chemați să se pronunțe asupra propunerilor creditorilor internaționali.
În urma consultării populare, care a fost organizată pe 5 iulie, după luni de negocieri la finalul cărora noul Guvern de la Atena și Comisia Europeană(CE), Banca Centrală Europeană(BCE) și Fondul Monetar Internațional(FMI) ar fi trebuit să ajungă la un acord asupra programului de reforme pentru deblocarea fondurilor destinate Greciei, 61.31% dintre elenii cu drept de vot au decis să spună ”NU” reformelor înaintate de creditorii internaționali. Printre cerințele formulate de CE, BCE și FMI se numărau reforma pensiilor, modificarea legislaţiei muncii şi reducerea deficitului bugetar.
Mii de atenieni au ieșit în stradă, duminică seară, să sărbătorească victoria surprinzătoare a taberei ”NU”, care nu fusese anunțată de sondajele de opinie. ”Ați făcut o alegere foarte curajoasă. Mandatul pe care mi l-ați încredințat nu se referă la o ruptură de Europa, ci la la o consolidare a poziției noastre de negociere pentru a ajunge la o soluție viabilă”, a declarat, după anunțarea rezultatelor referendumului, premierul grec, Alexis Tsipras, într-un mesaj televizat, potrivit Reuters.
În acest context, oficiali din cadrul Executivului elen au anunțat că vor încerca să reia în cel mai scurt timp discuțiile cu partenerii europeni, însă aceștia din urmă nu au privit inițiativa cu la fel de mult entuziasm.
Vicecancelarul german, Sigmar Gabriel, a declarat luni, pentru ziarul Tagesspiegel, că noi negocieri între Grecia și partenerii europeni sunt greu de imaginat, acuzându-l pe Alexis Tsipras că ”își conduce poporul pe o cale a abandonului amar și a deznădejdii” și că a dărâmat ”ultimele punți” dintre Grecia și Europa.
Alți oficiali de rang înalt din cadru UE au sugerat și că votul „NU” de la referendum ar putea duce la o ieșire a Greciei din zona euro sau chiar și din Uniunea Europeană.
O reacțiemai echilibrată a venit din partea președintelui Eurogrupului, olandezul Jeroen Dijsselbloem, care a afirmat că negocierile cu Atena vor fi mult mai dificile, dar s-a prounțat în favoarea menținerii Greciei în zona euro.
Opțiunea exprimată de greci „nu ne aduce mai aproape de o soluție imediată. De fapt, respingerea propunerilor face lucrurile mai dificile”, a spus șeful Eurogrup, adăugând că ”păstrarea Greciei în zona euro este obiectivul lor și al meu”.
Rezultatul referendumului i-a determinat pe unii lideri eleni să facă un pas înapoi. Primul care și-a anunțat demisia, încă de duminică seară, a fost Antonis Samaras care a renunțat la conducerea partidului conservator Noua Democraţie, susținător al unui vot ”DA” la referendum.
Însă ecouri mult mai puternice la nivel internațional a provocat demisia ministrului grec de Finanțe, Yanis Varoufakis.
”La scurt timp după anunțarea rezultatelor referendumului, am fost informat despre o anumită preferință a anumitor membri ai Eurogrupului și a unor ‘parteneri’ asociați (…) față de ‘absența’ mea la reuniuni, o idee pe care primul ministru (Alexis Tsipras) o consideră potențial utilă pentru obținerea unui acord. Din acest motiv, părăsesc Ministerul de Finanțe astăzi”, a anunțat Varoufakis, pe blog-ul său, precizând că este de datoria lui să îl ajute pe Alexis Tsipras să exploateze, așa cum crede de cuviință, capitalul acordat de poporul grec, prin referendum.
Varoufakis a fost înlocuit în după-amiaza zilei de luni de Euclid Tsakalotos, profesor de economie la Universitatea din Atena și adjunct al ministrului de Externe, însărcinat cu probleme economice.
În prima sa intervenție publică de după preluarea portofoliului Finanțelor, Tsakalotos a declarat că prin opțiunea exprimată în cadrul consultării populare, grecii au arătat că ”merită mai mult” și că ”nu vor accepta o soluție care nu este viabilă”. ”Vrem să continuam discuțiile cu creditorii. Cred că ceva se poate schimba în Europa”, a mai spus Tsakalotos, citat de Le Monde.
7 iulie – Jean Claude Juncker: Sunt împotriva unui Grexit
Vorbind marți în Parlamentul European înaintea summit-ului la care au participat miniștrii de Finanțe din statele care aparțin zonei euro, președintele Comisiei Europene, Jean Claude Juncker, a subliniat că ”mingea se află pe terenul Guvernului grec” care trebuie să decidă cum va acționa în continuare, având în vedere rezultatele referendumului de pe 5 iulie. Totodată, liderul CE a precizat că Executivul european este gata să joace un rol constructiv în vederea găsirii unei soluții împreună cu autoritățile de la Atena. ”De partea sa, Comisia Europeană este gata să facă totul pentru a ajunge la un acord, într-un interval de timp acceptabil. (…) Scopul meu este acela de a împiedica un Grexit (ieșirea Greciei din Uniunea Europeană – n.r.). Sunt împotriva unui Grexit”, a spus Juncker.
După reuniunea miniștrilor de Finanțe din zona euro, același Jean Claude Juncker a declarat că în urma rezultatului de la referendum, poziția Greciei în cadrul negocierilor a fost ”slăbită” și că sunt luate în calcul toate posibilitățile în cadrul acestor discuții.
”Eu nu exclud nicio ipoteză. Comisia Europeană este pregătită pentru orice: avem pregătit în detaliu un scenariu referitor la Grexit, avem un scenariu cu privire la un posibil ajutor umanitar și un scenariu privind modul în care vom gestiona problema dacă vom menține Grecia în zona euro. (…) Eu susțin cu tărie menținerea Greciei în zona euro, dar nu putem preveni un Grexit dacă Guvernul elen nu face ceea ce ne așteptăm să facă”, a spus președintele CE.
Tot marți, liderii din zona euro le-au dat autorităților de la Atena termen până vineri pentru a propune un nou plan de reforme.
”Până acum am evitat să vorbesc despre termene limită, dar în această seară trebuie să spun tare și clar că trmenul limită este săptămâna aceasta”, a precizat președintele Consiliului European, Donald Tusk, într-o conferință de presă.
Între timp, băncile din Grecia au rămas închise pentru a doua săptămână, iar limita de 60 de euro pe zi privind retragerile de numerar de la bancomate a fost menținută.
8 iulie – Alexis Tsipras: Ţara mea, în ultimii cinci ani, a devenit un fel de teren de experimente
Premierul elen Alexis Tsipras a susținut miercuri un discurs în Parlamentul European, în cadrul unei sesiuni consacrate negocierilor dintre Grecia și creditorii săi internaționali.
Liderul de la Atena a declarat în fața parlamentarilor europeni că ”alegerea curajoasă” făcută de cetățenii greci la referendum nu reprezintă „o ruptură față de Europa și un mod de a reaminti care sunt principiile fondatoare ale democrației, respectul reciproc și egalitatea”.
„Vrem să găsim un compromis onorabil pentru a evita o ruptură de tradiția europeană (…) Sunt convins că, în două sau trei zile, vom fi capabili să ne onorăm obligațiile. (…) Să nu lăsăm Europa să se divizeze. Cu toții avem o responsabilitate istorică”, a spus premierul grec, citat de Le Monde.
Alexis Tsipras a deplâns situația actuală a țării sale, a critiocat reformele anterioare care ”nu au îmbunătățit binele comun” și a afirmat că Grecia a devenit ”un teren de experimente ale austerității”, experiment care a eșuat.
”Grecia se află în această situație pentru că, de zeci de ani s-a guvernat într-un mod clientelar și s-a sprijinit corupția”, a mai spus Tsipras, cerând reforme care să prevadă o ”distribuție egală a poverii și să aducă cele mai mici riscuri de recesiune”. Liderul de la Atena a mai pledat, în Parlamentul European, și pentru lupta împotriva oligarhiei și a evaziunii fiscale și pentru modernizarea statului.
Discursul lui Tsipras a stârnit critici dure din rândul membrilor PE. Cel mai vehement al fost liderul ALDE, Guy Verhofstadt, care l-a acuzat pe Tsipras ca nu vine cu propuneri concrete în fața partenerilor europeni.
”Sunt furios pentru că vorbiți de reforme, dar nu vedem niciodată propuneri concrete de reforme. Sunt furios pentru că îndreptăm încet către un Grexit”, a spus Verhofstadt, întrebându-l totodată pe premierul de la Atena dacă vrea să rămână în istorie ca un ”accident electoral” care a adâncit sărăcia grecilor sau ca un adevărat reformator, notează Reuters.
”80% dintre concetățenii dumneavoastră vor să rămână în Europa și în zona euro. Arătați-le că sunteți un lider adevărat, nu un profet fals!”, l-a mai îndemnat liedrul ALDE pe Alexis Tsipras.
Tot miercuri, Grecia a adresat o nouă cerere de asistență prin Mecanismul European de Stabilitate (MES). În solicitarea adresată MES, ministrul elen de Finanțe s-a angajat să reformeze sistemul de pensii și sistemul de impozitare pentru a obține un împrumul de trei ani care acoperă plata datoriilor.
9 iulie – Grecia a înaintat liderilor europeni un nou plan de reforme
Joi seară, puțin după ora 22, reprezentanții Eurogrupului au confirmat că au primit din partea Guvernului grec un document care conține noi propuneri de reforme.
Prin documentul de 13 pagini, Grecia își ia angajamentul de a pune în aplicare mare parte dintre măsurile propuse de creditori pe 26 iunie, propuneri care, la momentul respectiv, au fost respinse de autoritățile de la Atena, ceea ce a dus la organizarea referendumului de pe 5 iulie.
Noile propuneri ale Greciei prevăd, printre altele, o creştere a TVA la 23% pentru serviciile de restauraţie şi la 13% pentru produsele de bază, electricitate și industria hotelieră și eliminarea scutirii de TVA pentru insulele greceşti, până la sfârşitul lui 2016.
De asemenea, Atena se angajează să refomeze sistemul de pensii. Vârsta de pensionare a fost fixată la 67 de ani sau 62 de ani, cu 40 de ani de activitate, şi va fi introdusă treptat până în anul 2022.
În noul plan de reforme este prevăzută și o creştere a impozitelor pentru societăţi şi armatori, precum și majorarea taxelor pentru produsele de lux şi publicitatea la televiziune.
În acelaşi timp, va fi redus plafonul cheltuielilor militare cu 100 milioane de euro în 2015 şi cu 200 milioane în 2016, faţă de reducerea de 400 milioane propusă de creditori.
10 iulie – Noul plan de reforme al Greciei, susținut de Parlamentul elen
După mai mult de 12 ore de dezbateri, parlamentarii greci au decis prin vot să susțină cu o largă majoritate noul plan de refome propus de Guvernul de la Atena.
251 de parlamentari au votat ”pentru”, 32 ”împotrivă” și opt s-au abținut, printre aceștia din urmă numărându-se și membri ai partidului Syriza , condus de premierul Tsipras. Este vorba despre președintele Parlamentului, Zoe Konstantopoulou, și ministrul Energiei, Panagiotis Lafazanis. De asemenea, fostul ministru al Finanțelor, Yanis Varoufakis nu a fost prezent la votul din Parlament, invocând obligații familiale.
Principalele partide de opoziție, Noua Democrație, PASOK și Potami au votat în favoarea noilor propuneri.
”Cerem premierului să negocieze în primul rând pentru a menține Grecia în zona euro”, a declarat Stavros Theodorakis, liderul Potami, citat de Le Monde.
Între timp, mii de oameni s-au adunat în fața Parlamentului grec în semn de protest față de noul plan de reforme propus creditorilor internaționali, considerat o formă de trădare, având în vedere opțiunea exprimată de greci la referendum.
11 iulie – Discuțiile liderilor europeni cu privire la criza elenă se încheie fără rezultat
Membrii Eurogrup s-au reunit sâmbătă pentru a discuta despre planul de reforme înaintat de Atena. După nouă ore de discuții în urma cărora nu s-a ajuns la nicio concluzie, la miezul nopții, reuniunea a fost suspendată. Oficialii europeni au anunțat că reiau discuțiile duminică dimineața, înainte de summit-ul zonei euro și cel al UE, programate pentru ultima zi a săptămânii.
”Discuțiile au progresat, dar rămân încă foarte dificile, se lucrează în continuare”, a declarat liderul Eurogrup, Jeroen Dijsselbloem, citat de Le Monde. Da altfel, înainte de reuniune, acesta afirmase că reformele propuse de Guvernul grec ”nu sunt suficiente” pentru încheierea unui nou acord privind un nou ajutor internațional.
Neîncezători în capacitatea lui Alexis Tsipras de a implementa reformele promise, unii lideri europeni au înăsprit tonul. Potrivit unro surse, citate de AFP, Germania ar fi mers chiar până la a lua în calcul o ieșire a Greciei din zona euro pentru cinci ani. Acestă propunere a fost însă dezmințită de reprezentanții Greciei, potrivit Reuters.
12 iulie – Acord pentru salvarea Greciei de la faliment
Ziua de duminică a început cu un pas înapoi făcut de partea europeană, care a anunțat, prin vocea președintelui Consiliului European, Donald Tusk, anularea summit-ului liderilor UE, care trebuie să aibă loc în cursul serii. Nu același lucru s-a întâmplat cu reuniunea miniștrilor de Finanțe din zona euro, programată tot duminică.
La sosirea la summit-ul de la Bruxelles, președintele francez Fracois Hollande a declarat că susține rămânerea Franței în zona euro.
”Un Grexit ar însemna o Europă care nu avansează. Franța va face totul pentru a ajunge la un acord care să pemită Greciei să rămână în zona euro și ca Europa să avanseze. Grecia trebuie să demonstreze că este gata să implementeze rapid reformele. (…) Nu există un Grexit temporar. Grecia rămâne în zona euro sau nu”, a declarat liderul francez, citat de Le Parisien.
O atitudine mult mai tranșantă a avut, la sosirea la summit, cancelarul german, Angela Merkel, care a declarat că nu va exista un acord ”cu orice preț”.
“Vom purta negocieri dure astăzi şi nu va exista un acord cu orice preţ”, a declarat Merke, potrivit aceleiași surse.
De partea sa, premierul Alexis Tsipras a precizat că în urma negocierilor de duminică se poate ajunge la un acord doar dacă toate părțile își doresc acest lucru.
”Mă aflu aici pentru a ajunge la un compromis onest, datorăm asta cetățenilor europeni. Putem ajunge în această seară la un acord dacă toate părțile doresc acest lucru”, a spus Tsipras.
În cele din urmă, la capătul a 17 ore de negocieri, liderii europeni au ajuns la un acord pentru salvarea Greciei de la faliment.
„Suntem cu toții gata să acordăm un program de ajutor Greciei în schimbul unor reforme serioase și a unui sprijin financiar”, a anunțat președintele Consiliului European, Donald Tusk, pe Twitter, luni dimineață.
„Încrederea a fost cuvântul cheie, dar am lucrat intens la o serie de lucruri, precum reforme, situaţia fiscală, datorii, finanţare, etc. Am căzut de acord asupra multora dintre aceste probleme, datorită unui efort din partea tuturor părţilor, pentru a readuce Grecia pe linia de plutire”, a declarat președintele Eurogrup Jeroen Dijsselbloem, citat ce CNBC.
“Acordul este dificil, dar am evitat continuarea retragerilor activelor în străinătate. Am evitat un plan de strangulare financiară şi de prăbuşire a sistemului bancar. În această bătălie dură, am reuşit să obţinem restructurarea datoriilor”, a declarat Alexis Tsipras, citat de Huffington Post.
Potrivit acordului, Grecia va primi o finanțare de 86 de miliarde euro, pe parcursul a trei ani, dacă va respecta un calendar de măsuri.
Astfel, liderii europeni îi cer Greciei ca până pe 15 iulie să simplifice sistemul TVA şi să extindă baza de aplicare a taxei, pentru creşterea veniturilor, să ia măsuri pentru a îmbunătăţi sustenabilitatea sistemului de pensii, precum și să asigure independenţa institutului de statistică ELSTAT.
În plus, până la data de 22 iulie, autoritățile elene trebuie să adopte Codul de Procedură Civilă și să implementeze prevederilor Directivei UE privind redresarea băncilor.
Totodată, Grecia trebuie să adopte reforme în domeniul pensiilor, să analizeze legislaţia muncii, să întărească sectorul financiar, să modernizeze sistemului administrativ și să intensifice eforturile pentru privatizarea companiilor de stat.
Pentru a fi luată o decizie cu privire la al treilea program de asistenţă financiară pentru Grecia, acordul încheiat la Bruxellles trebuie să fie aprobat de Parlamentul elen şi de alte parlamente europene.
