Politicall.ro Educare prin informare
Articole relevante
Material realizat de Mihai Turcu
Alegerile pentru Parlamentul European din 2024 au avut loc între 6 și 9 iunie. Acestea au reprezentat cel de-al zecelea rând de alegeri europarlamentare, primele alegeri directe fiind în 1979, și primele după Brexit. Alegerile din 2024 au coincis și cu alte alegeri din unele state membre ale Uniunii Europene, așa cum a fost cazul României. În cadrul acestor alegeri au fost aleși cei 720 de europarlamentari.
Parlamentul European este alcătuit din grupuri politice sau familii politice europene, care reprezintă alianțe de partide naționale din statele membre ale Uniunii Europene care împărtășesc valori și ideologii similare. Aceste grupuri cooperează în Parlamentul European pentru a influența legislația și politicile UE, formând coaliții și strategii comune. Familiile europene sunt:
Partidul Popular European (PPE)
PPE este o alianță de partide politice de centru-dreapta din UE, care promovează politici pro-europene, economia socială de piață și valori creștin-democrate. PPE este cea mai mare familie politică din Parlamentul European și susține integrarea europeană.
Alianța Progresistă a Socialiștilor și Democraților (S&D)
S&D este o coaliție de partide social-democrate și socialiste din UE, care promovează justiția socială, drepturile omului și solidaritatea europeană. S&D susține politici de redistribuire a veniturilor și protecție socială extinsă.
Renew Europe (Renew)
Renew Europe este o alianță de partide liberale și centriste, care sprijină o Uniune Europeană puternică, piața liberă, drepturile civile și inovarea. Renew promovează reforme economice și modernizarea structurilor UE.
Verzii/Alianța Liberă Europeană (Verzii/ALE)
Verzii/ALE este o coaliție de partide ecologiste și regionaliste, care promovează durabilitatea, protecția mediului și descentralizarea puterii. Verzii susțin măsuri pentru combaterea schimbărilor climatice.
Identitate și Democrație (ID)
ID reunește partide naționaliste și populiste de dreapta, care critică globalizarea și imigrația. Această familie politică promovează suveranitatea națională și este sceptică față de integrarea europeană.
Conservatorii și Reformiștii Europeni (CRE)
CRE este o alianță de partide conservatoare și eurosceptice, care promovează reformarea Uniunii Europene pentru a reda mai multă putere statelor membre. CRE susține o piață liberă și un guvern cu puteri limitate.
Stânga Unită Europeană/Stânga Verde Nordică (GUE/NGL)
GUE/NGL reunește partide de stânga radicală și comuniste, care promovează justiția socială, anticapitalismul și drepturile muncitorilor. GUE/NGL este critică față de politicile neoliberale ale UE și susține reforme structurale majore.
Neafiliați și alți membri
Această categorie include eurodeputați care nu fac parte din niciun grup politic major, având adesea poziții independente sau care reprezintă partide naționale mici.
România la Alegerile Europene din 2024
Din România au fost aleși 33 de europarlamentari. Alianța electorală PSD-PNL a obținut 48,55% din voturi, trimițând 19 europarlamentari: 8 în PPE și 11 în S&D.
Partidul AUR a câștigat 14,93% din voturi, obținând 6 mandate. Partidul încă nu este afiliat unui grup, fiind preconizat că se va alătura fie ECR, fie ID.
Alianța Dreapta Unită, formată din USR, PMP și Forța Dreptei, a obținut 8,71% din voturi, trimițând 3 europarlamentari: 2 USR în Renew și unul PMP în PPE.
UDMR a obținut 6,48% din voturi și două mandate în EPP.
Partidul SOS, condus de Diana Șoșoacă, a obținut 5,03% și două mandate, cu intenția de a se alătura grupului ID.
Singurul independent care a trecut pragul electoral este Nicolae-Bogdănel Ștefănuță, care va face parte din grupul ALE.
Astfel, România a trimis în parlamentul european: 11 europarlamentari pentru S&D, 11 pentru EPP, doi pentru Renew, unul pentru CRE, unul pentru ALE și 6 neafiliați
Comparativ cu rezultatele din 2019, în România grupul Renew a scăzut semnificativ de la 7 locuri la doar 2 locuri. În schimb, atât S&D cât și EPP au înregistrat creșteri. De asemenea, numărul mandatelor acordate partidelor naționaliste de dreapta a crescut de la 2 la 8, reflectând o schimbare notabilă în peisajul politic românesc.
La nivel european
Alegerile pentru Parlamentul European au marcat, de asemenea, o serie de schimbări semnificative la nivelul întregului continent.
Consolidarea PPE
Partidul Popular European a ieșit întărit din aceste alegeri, consolidându-și poziția ca cea mai mare formațiune politică din Parlamentul European. Acest succes se datorează, în mare parte, unei mobilizări eficiente a alegătorilor și a unui mesaj coerent care a rezonat bine în contextul actual al Uniunii Europene. PPE a reușit să atragă susținerea unei părți semnificative a electoratului care valorizează stabilitatea economică și politicile conservatoare moderate.
Stabilitatea Socialiștilor și Democraților
De cealaltă parte, Alianța Progresistă a Socialiștilor și Democraților a înregistrat schimbări minore, scăzând puțin. Astfel S&D rămâne o forță politică semnificativă, fiind un partener cheie în negocierile și coalițiile parlamentare.
Scăderea Suportului pentru Renew
Renew Europe, grupul care a reprezentat vocea liberală și centristă în Parlamentul European, a suferit o pierdere semnificativă de mandate. Acest declin poate fi atribuit unei fragmentări a electoratului liberal și a competiției intense cu alte grupuri politice care au reușit să capteze preocupările alegătorilor liberali, în special pe teme legate de economie și integrare europeană.
Creșterea în sondaje a Partidelor Conservatoare și Naționaliste
Grupul Conservatorilor și Reformiștilor Europeni și grupul Identitate și Democrație au înregistrat creșteri notabile. Aceste creșteri reflectă o tendință ascendentă a partidelor naționaliste și populiste, care au reușit să capitalizeze pe temeri legate de migrație, suveranitate națională și nemulțumiri față de “establishmentul” european. Mesajele acestor grupuri au rezonat în mod particular în țările care au fost mai afectate de crizele economice și sociale recente.
Scăderea Suportului pentru Verzi
Alianța Liberă Europeană a înregistrat o scădere a numărului de mandate, ceea ce poate indica o reorientare a electoratului asupra altor probleme economice, în locul celor climatice.
Consecvența extremei stânga
Grupul de stânga radicală, Stânga Unită Europeană/Stânga Verde Nordică, a reușit să-și mențină o prezență stabilă.
Implicații și Perspective
Aceste rezultate reflectă un Parlament European mai fragmentat, dar cu o tendință generală de întărire a partidelor de centru-dreapta și a celor naționaliste. În acest context, viitoarele negocieri pentru formarea coalițiilor parlamentare vor fi esențiale pentru determinarea direcției politice a Uniunii Europene. Creșterea PPE și a partidelor naționaliste ar putea duce la politici mai conservatoare, în timp ce scăderea Renew Europe și a Verzilor ar putea însemna o diminuare a influenței asupra politicilor liberale și de mediu.
Concluzie
Alegerile europene din 2024 au adus schimbări semnificative în peisajul politic al UE, cu implicații importante pentru viitorul politic și legislativ al continentului. Consolidarea partidelor de centru-dreapta și avansul naționaliștilor indică o schimbare în preocupările alegătorilor și o posibilă reconfigurare a priorităților politice la nivel european.
