Politicall.ro Educare prin informare
Articole relevante
Redactor: Irina Dudu
Anul 2024 a fost considerat “cel mai mare an electoral din istoria omenirii”, conform Programului pentru Dezvoltare al Organizației Națiunilor Unite, prin fapul că 3.7 miliarde de persoane au votat în 72 de țări. Acest context a oferit o importanță deosebită declarațiilor politice și inițiativelor diplomatice la nivel internațional. Retrospectiva acestui an este încărcată, de la “reprogramarea Crăciunului” pentru calmarea spiritelor în urma unor alegeri considerate la scară largă viciate, în Venezuela, la exerciții militare pentru intimidare, derulate de către guvernul chinez în jurul Taiwanului, până la strategiile politice declarate ale președintelui ales Donald J. Trump, atât în timpul campaniei, cât și după câștigarea cursei electorale. În opinia redacției PoliticALL, acestea au fost zece dintre cele mai memorabile declarații și inițiative diplomatice ale ultimelor 12 luni.
Liderul autoritar al Venezuelei, Nicolas Maduro, a decretat ca în statul sud-american Crăciunul să înceapă pe 1 octombrie, în contextul unei severe represiuni împotriva opoziției politice în țară. Această decizie intervine într-un moment tensionat, la câteva luni după alegerile prezidențiale contestate din iulie, care l-au văzut pe Maduro revendicând un nou mandat de președinte în ciuda acuzațiilor de fraudă electorală. De asemenea, Maduro a emis un mandat de arest pentru principalul său rival, Edmundo Gonzalez. În timp ce Maduro încearcă să îmbunătățească imaginea sa prin această inițiativă festivă, Biserica Catolică din Venezuela a criticat folosirea Crăciunului pentru scopuri politice. Această situație reflectă o tensiune profundă în societatea venezueleană, evidențiată de intensificarea violenței și intimidării opoziției.
Emmerson Mnangagwa, preşedintele din Zimbabwe a fost gazda unei conferinţe cu creditori și executivi financiari, în capitala Harare, pentru a discuta despre restructurarea datoriei externe de 12,7 miliarde de dolari a statului. Datoria țării reprezintă 81% din produsul intern brut și achitarea acesteia va fi o provocare majoră, având în vedere crizele financiare și hiperinflația repetată cu care s-a confruntat statul Zimbabwe. Preşedintele Emmerson Mnangagwa a anunţat negocieri cu Fondul Monetar Internaţional pentru înscrierea statului într-un program de monitorizare (program de monitorizare prin delegați ai instituției – SMP). Guvernul din Zimbabwe se confruntă cu soluționarea unei situații economice precare, țara fiind exclusă de la asistenţa FMI din cauza datoriilor externe. Liderii de la Harare.
Oficialii din Qatar au anunţat suspendarea eforturile de mediere a unei încetări a focului în Gaza și a unui acord de eliberare a ostaticilor, declarând că vor relua negocierile doar când liderii Hamas şi Israel îşi vor demonstra “disponibilitatea şi seriozitatea” de a dialoga. Ministerul de Externe al Qatarului a subliniat că, deși a colaborat cu Statele Unite ale Americii şi Egipt în acest proces, discuțiile recente au fost fără succes, Hamas refuzând o propunere de armistițiu pe termen scurt. În plus, oficialii din Qatar au indicat că biroul politic al Hamas în Doha nu își mai îndeplineşte scopul, astfel indicând către relocarea acestuia. Deşi s-a sugerat că liderii Hamas ar putea părăsi Qatarul, unii oficiali ai grupului afirmă că nu au primit nicio notificare oficială în acest sens.
Planul lui Donald Trump pentru încheierea războiului din Ucraina ar include cedarea unor teritorii semnificative Rusiei și excluderea aderării Ucrainei la NATO. Ideea aceasta rezultă din declarațiile consilierilor săi, inclusiv ale generalului în retragere Keith Kellogg. Trump are ca obiectiv demararea negocierilor între Moscova și Kiev, folosind o strategie bazată pe compromisuri. Deşi preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski s-a arătat deschis la negocieri, însă Putin nu pare dispus să cedeze, având iniţiativa pe teren, fapt ce îi conferă un avantaj în cerinţele pentru o eventuală încetare a focului. Proiectele discutate au inclus propuneri de consolidare a frontierei actuale, în urma atacului, și de acorduri de securitate pentru Ucraina, în ciuda angajamentului de a nu include Ucraina în NATO. Un asemenea plan s-ar putea confrunta cu opoziție din partea Ucrainei, aliaților europeni şi unor legislatori americani, astfel încât Zelenski a considerat aderarea la NATO ca un criteriu pentru ca “planul victoriei” să fie îndeplinit.
Lideri și elite globale s-au reunit la Summitul Forumului Economic Mondial de la Davos pentru a discuta subiecte urgente precum războaiele din Gaza și Ucraina, evoluţia inteligenţei artificiale (AI), criza costului vieţii şi schimbările climatice. Evenimentul de cinci zile a reunit peste 2.800 de participanţi, inclusiv peste 60 de lideri de stat, având ca temă “Rebuilding Trust”, ca răspuns la erodarea încrederii în societăţi şi naţiuni. Pe agenda discuţiilor s-au aflat situația din Ucraina, cu prezenţa lui Volodimir Zelenski pentru a obţine sprijin; conflictul din Gaza, cu participanţi precum Antony Blinken şi lideri din Israel şi Qatar. De asemenea, s-a discutat despre criza economică globală, despre datoria țărilor în dezvoltare și impactul revoluţiei AI, inclusiv și despre riscurile asociate cu dezinformarea.
Guvernul de tranziţie din Sudan şi mişcările revoluţionare au semnat un Acord de Pace, pe data de 3 octombrie, pentru a pune capăt deceniilor de război. Uniunea Europeană a facilitat participarea reprezentanţilor comunității afectate de conflict la ceremonia de semnare, desfășurată în Juba, Sudanul de Sud. De la preluarea puterii în 2019 de către guvernul civil, UE a sprijinit tranziţia în Sudan, concentrându-se pe legături regionale și reforme antiteroriste. Acordul, rezultat din aproape un an de negocieri, abordează probleme precum proprietatea terenurilor, reparațiile, împărţirea bogăției, întoarcerea refugiaţilor şi integrarea foștilor combatanți în forţele naţionale. UE a investit peste 88 de milioane de euro în asistenţă pentru reformele din Sudan şi a semnat un acord de 92,2 milioane de euro cu Banca Mondială pentru dezvoltarea unui sistem modern de protecţie socială, promovând coeziunea socială și strategii pentru reconciliere.
Oficialii din Italia şi Germania au solicitat reconsiderarea planului Uniunii Europene de a interzice vânzarea de vehicule cu motoare pe benzină şi diesel până în 2035. Ministrul italian al industriei, Adolfo Urso, a avertizat că actualele ținte referitoare la numărul de emisii sunt nerealizabile şi a venit cu propuneri privind legislația, avansând revizuirea din 2026 în 2025. Urso a declarat că există riscul ca multe persoane să își piardă locul de muncă. Aceste apeluri vin în contextul criticilor prim-ministrului şi solicitărilor Agenției Europene a Constructorilor de Automobile (ACEA) pentru amânarea limitelor stricte de emisii, în urma unei scăderi a vânzărilor de maşini electrice. ACEA a semnalat obstacole precum infrastructura insuficientă pentru vehicule electrice.
Preşedintele ales al Statelor Unite ale Americii, Donald Trump, a amenințat, printr-o declarație de pe rețelele de socializare, cu impunerea unor taxe vamale de 100% asupra statelor din grupul BRICS, dacă acestea ar dezvolta o monedă care să concureze cu dolarul american. BRICS include state precum China, Rusia, Brazilia, India, Africa de Sud, Iran, Egipt, Etiopia și Emiratele Arabe Unite. Trump a solicitat țărilor BRICS să nu creeze o nouă monedă sau să sprijine o alternativă care ar putea înlocui dolarul ca rezervă valutară, altfel vor suporta tarife drastic crescute. Susţinătorii lui sugerează că aceste amenințări sunt mai degrabă tactici de negociere. Tarifele, care sunt taxe pe bunuri importate destinate economiei americane, sunt în principal suportate de consumatori. Aceste măsuri au fost menţinute și de predecesorul său, Joe Biden.
Tensiunile între China și Taiwan s-au accentuat, în special după exercițiile militare ale Chinei, care au simulat un atac asupra Taiwanului. Exercițiile militare au succedat discursul de ziua națională a președintelui taiwanez, William Lai. Statele Unite ale Americii, care recunoaşte Beijingul drept “singura capitală a Chinei”, aderând la politica “o singură China”, oferă suport militar Taiwanului, ceea ce a generat reacţii din partea oficialilor chinezi. Conflictul dintre cele două state are rădăcini adânci în istorie, evenimentele recente și “lupta” Taiwanului pentru independență fiind o cauză directă a războiului civil chinez, când guvernul lui Chiang Kai-shek’s s-a stabilit pe teritoriul insular în urma victoriei comuniștilor. Taiwan funcţionează cu o constituție proprie, dar beneficiază de o recunoaștere internaţională limitată, fiind recunoscut de doar 12 ţări.
Liderii indieni intenţionează să utilizeze relația dintre prim-ministrul Narendra Modi şi Donald Trump pentru a aborda posibilele provocări în relaţiile cu Statele Unite ale Americii. Retorica protecționistă a lui Trump, care include amenințări de impunere a taxelor vamale pentru importuri, ar putea afecta negativ comerţul Indiei cu SUA, principalul său partener comercial, și ar putea impacta industriile esenţiale din India. De asemenea, politica anti-imigrație a lui Trump ar putea avea repercusiuni asupra deţinătorilor de vize H-1B din India. Relațiile diplomatice dintre cele două state s-au răcit în ultimii ani, în urma unor acuzații ale oficialilor americani, conform cărora serviciile secrete indiene ar fi orchestrat asasinarea unui lider separatist sikh, stabilit în SUA. În ciuda acestor provocări, relația personală dintre Modi și Trump este văzută ca un potențial factor de stabilitate în viitor.
Surse:
https://edition.cnn.com/2024/09/03/americas/christmas-venezuela-october-maduro-intl-latam/index.html
https://www.reuters.com/world/africa/zimbabwe-charts-ambitious-return-global-finance-debt- conference-2024-11-25/
https://www.bbc.com/news/world-asia-34729538
https://fpi.ec.europa.eu/stories/eu-support-sudans-peace-process-facilitates-peace-agreement_en
https://www.dw.com/en/ukraine-gaza-ai-take-center-stage-at-davos-summit/a-67954903
