Politicall.ro Educare prin informare
Articole relevante
Autor: Rus Andrei-Vasile
Anul 2024 a reprezentat o perioadă marcată de numeroase conflicte și evenimente internaționale ce au pus la încercare stabilitatea globală, afectând viețile a milioane de oameni de pe aproape toate continentele. Deși este dificil de anticipat cum va fi privit acest an în perspectiva istoriei, impactul său asupra umanității și asupra relațiilor internaționale este incontestabil.
Pe măsură ce tehnologia și interconectivitatea globală au avansat, atenția mass-media a tins să se concentreze asupra câtorva conflicte intens mediatizate, precum războiul din Ucraina, care a rămas unul dintre cele mai devastatoare din Europa ultimelor decenii, sau escaladarea violențelor din Orientul Mijlociu, cu un accent special pe conflictul dintre Israel și Palestina. Totuși, dincolo de aceste focare de tensiune care domină știrile, o multitudine de alte conflicte s-au desfășurat în diverse colțuri ale lumii, afectând comunități întregi și
În Myanmar, violențele etnice și represiunea militară au contribuit la desfășurarea unei crize umanitare majore. Între timp, regimul lui Bashar al-Assad din Siria a luat sfârșit, după ce timp de câțiva ani țara s-a aflat într-un război civil, unde facțiuni rivale, forțe externe și miliții locale au luptat pentru control. Sudanul a fost, la rândul său, zguduit de violențe intense, mai ales după escaladarea conflictelor între armata guvernamentală și grupările paramilitare, ducând la strămutarea unui număr semnificativ de persoane. În Nigeria, amenințarea grupărilor extremiste precum Boko Haram, împreună cu conflictele intercomunitare și instabilitatea politică, mențin o stare de criză prelungită. Dincolo de Africa și Asia, conflicte persistă și pe continentul american – în Columbia și Mexic, violențele asociate cu cartelurile de droguri și instabilitatea instituțională afectează profund societatea și economia.
Deși organizațiile internaționale, guvernele și actorii regionali au încercat să medieze conflictele și să găsească soluții pentru pace, eforturile de stabilizare sunt adesea umbrite de interese geopolitice, resurse insuficiente și lipsa unei voințe politice comune.
Sursa: Amarante International
Regiunea Americii Centrale și de Sud rămâne una dintre cele mai afectate de violențele cauzate de grupările de crimă organizată, care își extind influența prin rețele transnaționale, alimentând conflictele și insecuritatea socială în mai multe state, Mexicul și Haiti fiind două dintre acestea.
În America Centrală și de Sud, securitatea regională a fost marcată de conflictele armate cauzate de grupările de crimă organizată. Două dintre cele mai notabile state unde astfel de conflicte au loc sunt Mexic și Haiti, dar și în Honduras, Guatemala sau Columbia.
Conform Indicelui Global al Crimei Organizate, Mexicul a fost cel mai afectat stat din America Centrală. Situația de securitate a Mexicului s-a agravat de la an la an. În anii 80’ grupurile de criminali și traficanții de droguri au început să se organizeze, atribuindu-și zone de influență pentru fiecare grupare, creând astfel rețele și rute de trafic. Astfel, o dată cu creșterea producției de droguri aceste grupări au început să se lupte între ele pentru influență, corupția având un impact negativ major asupra sporirii violențelor. Datorită faptului că situația de securitate s-a agravat, iar violențele au început să fie din cel în cel mai frecvente, afectând populația civilă, guvernul mexican a aprobat în 2022 o lege care oferă armatei mai multă putere pentru a lupta împotriva grupărilor de crimă organizată. În ciuda deciziilor oficialilor din Mexic pentru a contracara aceste grupări, până în mai 2024, cartelurile de droguri au reușit să obțină controlul a unei treimi din teritoriul Mexicului, conform Armatei Americane. Spre exemplu, în luna februarie jurnalista Yolanda Caballero Jacobo din Tijuana, Baja California, a devenit ținta unui atac grav în timp ce documenta pagubele cauzate de ploi în cartierul Loma Dorada. Vehiculul său a fost incendiat de către un grup persoane necunoscute, la scurt timp după ce Caballero Jacobo a criticat public declarațiile primarului Montserrat Caballero.. Violența cartelurilor a culminat cu evenimente șocante precum decapitarea primarului din Chilpancingo, Guerrero, din octombrie 2024 și descoperirea unui camion cu cinci cadavre însoțite de mesajul amenințător „Bun venit în Culiacán” în Sinaloa. Recent, statul Guanajuato a fost zguduit de două explozii majore, amplificând starea de insecuritate și frică în regiune.
Haiti este un alt stat din regiune unde conflictele armate au prosperat în 2024. Situația de securitate din Haiti s-a agravat în 2021 când Președintele Jovenel Moïse a fost asasinat. La scurt timp, în 2023, bandele armate au reușit să controleze 80% din capitala Port-au-Prince. În 2024, Organizația Națiunilor Unite a autorizat o misiune condusă de Kenya care să asiste forțele de poliție locale în combaterea grupărilor armate. Cu toate acestea, nivelul violențelor din Haiti a fost atât de ridicat încât ONU a ordonat evacuarea personalului său din capitală în noiembrie 2024. Spre exemplu, în octombrie un elicopter al Națiunilor Unite, esențial pentru livrarea de ajutoare către comunitățile izolate din Haiti, a fost forțat să aterizeze de urgență în Port-au-Prince după ce a devenit ținta unui atac armat al bandelor locale. În aceeași lună, două vehicule blindate ale Ambasadei SUA în Haiti au fost atacate de grupările criminale „400 Mawozo” și „Chen Mechan,” incident care a determinat evacuarea parțială a personalului diplomatic din capitală, pe fondul intensificării activității gangurilor în zonă. Totodată, conform unui raport al UNICEF, recrutarea copiilor de către grupările de criminalitate a crescut în 2024 cu 70% față de anul trecut. Astfel, până în prezent, există aproximativ 700,000 de persoane strămutate intern în Haiti.
Continentul asiatic a continuat să fie un teatru al conflictelor armate variate, de la războaie civile în țări precum Myanmar până la escaladări regionale majore în Orientul Mijlociu, unde rivalitățile istorice și politice rămân în prim-plan.
Dacă ne îndreptăm atenția spre Asia, se poate sesiza faptul că există câteva conflicte armate mai mult sau mai puțin mediatizate. Conflictul din Myanmar este unul poate dintre cele mai puțin mediatizate la nivel internațional. În 2021, a avut loc o lovitură de stat care a readus armata la conducerea statului. După lovitura de stat și până în prezent există un razboi civil în derulare între diferite grupări etnice sau grupări armate (care doresc fie independența fie schimbarea regimului actual) contra regimului militar de la conducere. Conform Hărții Conflictului realizat de International Institute for Strategic Studies, între 1 ianuarie 2024 și 31 august 2024 au avut loc 4235 lupte armate între grupări, 464 de atacuri cauzate de dispozitive explozibile improvizate sau explozibil cu activare de la distanță și 1297 de atacuri cu drone sau lovituri aeriene. Rezistența împotriva juntei militare din Myanmar a câștigat teren semnificativ în urma ofensivei lansate pe 27 octombrie de o alianță a trei armate etnice, susținute de Forța de Apărare a Poporului (P.D.F.). Rebelii controlează acum o mare parte din regiunile de frontieră, inclusiv un oraș strategic de tranzit capturat pe 11 aprilie, iar câteva zile mai târziu au lansat rachete asupra principalei academii militare a țării. Luptele se desfășoară chiar în apropierea capitalei Naypyidaw, simbol al regimului militar. Ultimele evenimente ale conflictului ar putea marca un punct de cotitură în războiul din Myanmar, deoarece forțele juntei continuă să piardă teren, iar trupele sunt epuizate și slab aprovizionate. În februarie, armata a instituit o recrutare forțată, subliniind disperarea de a găsi noi soldați. Totodată, civilii au suferit enorm: dintre cele peste 50.000 de morți persoane care și-au pierdut viața de la începutul loviturii de stat, cel puțin 8.000 au fost civili. În plus, peste 26.500 de persoane au fost arestate pentru opoziția față de regim. Intensitatea bombardamentelor aeriene din luna decembrie a crescut de cinci ori față de luna octombrie, iar civilii sunt vizați frecvent drept ținte ale atacurilor. Conform datelor monitorizate de organizațiile pentru drepturile omului, de la începutul loviturii de stat au avut loc 900 de zile de raiduri aeriene.
Un alt conflict foarte cunoscut de pe continentul Asiatic, mai precis în regiunea Orientului Mijlociu, care e luat amploare în 2024, este conflictul din Israel. Războiul de pe teritoriul israelian a început la 7 octombrie 2023, când gruparea Hamas a lansat un atac împotriva statului Israel. Forțele armate ale Israelului au răspuns rapid, la atac lansând mai multe contraofensiva împotriva grupării Hamas, intrând în Fâșia Gaza și Cisiordania. Conform Ministerului Sănătății din Gaza, de la începutul conflictului până la finalul anului 2024 au fost ucise aproximativ 42,000 de persoane. Totodată, aproximativ 2 milioane de locuitori (mai mult de 85%) ai Fâșiei Gaza și-au părăsit locuințele în urma operațiunii militare terestre a armatei israeliene. În 2024, conflictu s-a extins după ce au început luptele între armata israeliană și gruparea Hezbollah din Liban. În prezent, armata israeliană desfășoară o operațiune militară și pe frontul de nord, unde aceștia încearcă să neutralizeze liderii grupări Hezbollah și Hamas din Liban. Până în decembrie 2024, în urma operațiunii din sudul Libanului, peste 90,000 de persoane au fost nevoite să-și părăsească locuințele, iar de la începutul conflictului au fost lansat mai mult de 1,700 de rachete din Liban spre Israel. Un moment crucial în acest an a fost atacul israelian asupra unor ținte strategice din Iran, considerat de oficialii israelieni o încercare de a împiedica dezvoltarea programului nuclear iranian și de a slăbi sprijinul Teheranului pentru grupările armate precum Hezbollah și Hamas. Acest atac a fost unul dintre cele mai agresive demersuri israeliene împotriva Iranului în ultimele decenii, semnalând o creștere a intensității confruntărilor regionale. În paralel, armata israeliană a fost implicată într-un incident controversat în sudul Libanului, unde a atacat poziții ale forțelor de menținere a păcii ale Organizației Națiunilor Unite. Deși Israelul a justificat acțiunea ca fiind parte a eforturilor de a elimina infrastructuri utilizate de Hezbollah, incidentul a fost condamnat de comunitatea internațională, atrăgând critici și cereri de clarificare din partea ONU.
Continentul african se află în continuare în centrul celor mai multe crize de securitate globală, cu conflicte care variază de la războaie civile și lovituri de stat, până la lupte împotriva grupărilor teroriste, care destabilizează masiv regiuni întregi precum Sahelul.
Nu departe de conflictul din Israel există mai multe țări afectate de conflicte armate. Țările din regiunea Sahel (Mauritania, Senegal, Mali, Burkina Faso, Niger, Nigeria, Ciad, Sudan) se află într-o criză de securitate accentuată, datorită problemelor interne. În ultimii anim într-o mare parte dintre aceste state au avut loc lovituri de stat care au dus la instaurarea unor regimuri militare. Cu toate acestea, în 2024, conflictele armate de pe teritoriul statelor au continuat. Regiunea se menține în topul celor mai periculoase la nivel mondial, din cauza grupărilor teroriste prezente în aceste state (Boko Haram, Jama’at Nusrat al-Islam wal Muslimeen – JNIM, Islamic State in the Greater Sahara – ISGS , Islamic State in the West African Province – ISWAP, al-Qaeda in the Islamic Maghreb – AQIM, etc.). Conform datelor Proiectului ACLED (Armed Conflict Location and Event Data), în primele șapte luni ale anului 2023 au fost raportați 7,800 de civili uciși în regiune, o creștere semnificativă față de anul 2022. Astfel, cu toate că nu există date referitoare la acest aspect pe anul 2024, este de așteptat ca cifrele să rămână mari.
Sursa: The Conversation
Tot din regiunea Sahelului, Sudanul a fost unul dintre cele mai afectate state de violențe în anul 2024. În urma loviturii de stat din 2021 a rezultat o dictatură militară, iar în 2023 a început un război civil care a continuat și pe parcursul anului 2024. Cele două tabere aflate în conflict sunt Forțele Armate Sudaneze (SAF) și gruparea paramilitară Forțele de Sprijin Rapid (RSF). La finalul anului, Sudanul se află într-o criză de securitate extrem de accentuată. Conform Programului Alimentar Mondial al Organizației Națiunilor Unite, statul sudanez se află într-o criză alimentară care afectează 25,6 milioane de persoane. Astfel, din cauza situației interne precare din țară dezvoltată de la începutul războiului civil, au fost ucise aproximativ 15,000 persoane, iar mai mult de 8,2 milioane au fost obligate să își părăsească locuințele. Dintre acestea, aproximativ 2 milioane au migrat în alte state instabile precum Ciad, Etiopia sau Sudanul de Sud. Conform mai multor surse, bilanțul victimelor din regiunea Khartoum este de aproximativ 61.000 de decese, cu toate că numărul exact este greu de stabilit. Cu toate acestea, cele mai multe victime nu și-au pierdut viața din cauza violenței directe, ci din cauza bolilor prevenibile și a foametei, iar în regiunile precum Darfur, atrocitățile și epurarea etnică au făcut și mai multe victime.
Europa, care a cunoscut decenii de pace, se confruntă acum cu unul dintre cele mai devastatoare conflicte din era modernă, războiul din Ucraina, redefinind echilibrul geopolitic al continentului și al întregii lumi.
Continentul european nu este nici el ferit de conflicte armate. După decenii de pace, în Europa apare un prin semnal de alarmă: în 2014 Rusia a anexat Peninsula Crimeea, care aparținea Ucrainei. Zece ani mai târziu, la 24 februarie 2022, armata rusă a invadat Ucraina. La doi ani de la începutul războiului, forțele ruse controlează 18% din teritoriul ucrainean, cu toate că în urma ofensivelor s-a reușit recucerirea a 54% din teritoriul care a fost ocupat inițial. Luptele cele mai intense s-au desfășurat în regiunile din estul Ucrainei, cum ar fi Donețk, Lugansk și Zaporojie.
în ceea ce privește impact umanitar al acestei crize, cel puțin 30.000 de civili au fost uciși de la începutul invaziei, aproximativ 3,7 milioane de persoane au fost strămutate intern iar peste 6,5 milioane de cetățeni ucraineni au fost nevoiți să părăsească țara, devenind refugiați. Statele occidentale au sprijinit Ucraina cu ajutoare financiare și militare în valoare de 278 de miliarde de dolari, inclusiv livrări de arme avansate, cum ar fi tancurile Leopard 2, sistemele HIMARS și sisteme de apărare antiaeriană precum Patriot. Pierderile forțelor armate rămân subiect de dispută, cifrele variind în funcție de sursă. În octombrie 2024, The Wall Street Journal a raportat că, de la începutul războiului, aproximativ 1 milion de soldați ucraineni și ruși au fost uciși sau răniți, conform informațiilor obținute din surse de intelligence.
Ambele părți continuă să folosească strategii diverse, de la bombardamente masive asupra infrastructurii critice până la lupte de uzură în zone urbane. Rusia a continuat să vizeze centrale electrice și infrastructura civilă, provocând pene de curent masive în Ucraina, în special în lunile de iarnă, în timp ce Ucraina a intensificat utilizarea dronelor pentru atacuri asupra depozitelor de muniții și bazelor militare ruse din teritoriile ocupate și din Rusia. Ucraina a primit aprobarea din partea statelor occidentale de a folosi armanent precum rachetele ATACMS în teritoriul Federației Ruse și a început să țintească ofițeri de rang înalt ai Federației Ruse pentru a destabiliza armata invadatoare, începând în august o ofensivă pe teritoriul Rusiei în regiunea Kursk. Elementul surpriză al acestui conflict a fost momentul în care 10.000 de militari ai Coreei de Nord s-au alăturat armatei ruse în război în regiunea Kursk.
Conflictul din Ucraina a continuat să fie una dintre cele mai grave crize armate din Europa, având implicații profunde atât pe plan militar, cât și umanitar. La doi ani de la începutul invaziei pe scară largă de către Rusia, situația de pe teren rămâne intens disputată, iar impactul asupra populației civile este devastator. Cu sprijinul continuu al aliaților occidentali și o rezistență puternică, Ucraina a reușit să conteste controlul rusesc în regiunile ocupate, dar perspectivele pentru un sfârșit al războiului rămân incerte.
Pe scurt…
Drepturile omului
Anul 2024 a fost unul marcat de provocări majore în ceea ce privește respectarea drepturilor omului, reflectând o amplificare a problemelor globale cauzate de conflicte armate, crize umanitare, schimbări climatice și restricții asupra libertăților fundamentale. Din Siria până în Myanmar, din regiunea Sahel până la granițele Ucrainei, milioane de oameni au fost afectați de violență, represiune și lipsa accesului la resurse esențiale.
Conflictele armate și impactul asupra civililor
Conflictele armate au continuat să fie cea mai mare amenințare la adresa drepturilor omului. Războiul din Ucraina a intrat în cel de-al treilea an, cu pierderi umane devastatoare și milioane de refugiați. Organizațiile pentru drepturile omului au documentat crime de război, inclusiv atacuri asupra civililor, utilizarea armelor interzise și detenții arbitrare. În regiunea Sahel, violența extremiștilor și loviturile de stat au amplificat criza umanitară, iar în Sudan, războiul civil a cauzat pierderi masive de vieți și deplasări forțate ale populației. În Orientul Mijlociu, escaladarea conflictului israeliano-palestinian a dus la distrugeri masive și pierderi de vieți în Gaza, în timp ce civilii au rămas cei mai vulnerabili.
Refugiații și crizele de strămutare
Numărul persoanelor strămutate la nivel global a atins un nou record în 2024, depășind 110 milioane, potrivit Agenției ONU pentru Refugiați (UNHCR). Siria, Myanmar, Sudan și Ucraina au fost în prim-planul crizelor de strămutare, în timp ce schimbările climatice au intensificat migrația forțată în regiuni precum Asia de Sud și Pacific. În Haiti, bandele armate au controlat aproape întregul teritoriu urban, determinând strămutarea a peste 700.000 de persoane. În Europa, fluxurile de refugiați din Ucraina au generat noi presiuni asupra sistemelor de primire și integrare, în timp ce politicile de respingere a migranților din Mediterana au fost criticate de organizațiile internaționale.
Restricții asupra libertăților fundamentale
Anul 2024 a fost caracterizat de o creștere a represiunii împotriva libertății de exprimare, a presei și a dreptului la protest în numeroase state. În Iran, protestele antiguvernamentale au fost reprimate violent, cu sute de arestări arbitrare și execuții. Oficialii din Myanmar și Rusia au continuat să reprime opoziția și vocile critice, inclusiv prin arestări și cenzură online. În India, legislația privind conținutul digital a fost utilizată pentru a limita libertatea presei, iar în Turcia, alegerile au fost marcate de restricții asupra opoziției și acuzații de fraudă. La nivel global, jurnaliștii și activiștii au devenit ținte ale violenței, mai ales în Mexic și alte regiuni afectate de criminalitate
.
Schimbările climatice și drepturile omului
Impactul schimbărilor climatice a fost resimțit mai acut ca niciodată în 2024. Dezastre naturale precum inundațiile devastatoare din Pakistan și colonii din sud-estul Asiei au afectat milioane de oameni, subliniind legătura dintre criza climatică și drepturile fundamentale. Lipsa accesului la resurse de bază, precum apa potabilă, a devenit o problemă acută în regiunile cele mai afectate de schimbările climatice, în timp ce comunitățile indigene și-au pierdut terenurile și mijloacele de trai din cauza exploatării resurselor naturale. Summit-ul COP29 a adus în discuție responsabilitatea statelor dezvoltate în sprijinirea țărilor vulnerabile, dar implementarea soluțiilor rămâne un subiect sensibil.
Violența de gen și drepturile femeilor
Femeile și fetele au fost în continuare victime ale violenței de gen, în special în zonele de conflict. Diverse forme de violență sexuală au fost utilizate ca arme de război în Sudan și Myanmar, în timp ce în Afganistan drepturile femeilor au fost sever limitate, talibanii interzicând accesul femeilor la educație și locuri de muncă. În multe țări, activismul pentru drepturile femeilor a fost înfruntat cu violență și intimidări, în timp ce legislația privind egalitatea de gen a stagnant sau a regresat. Cu toate acestea, mișcările pentru drepturile femeilor au continuat să lupte, obținând progrese în unele state, inclusiv prin adoptarea legislației anti-violență de gen în Africa de Sud.
Concluziile retrospectivei pe anul 2024
Conflictele armate din 2024 au scos la lumină costurile umane devastatoare ale războaielor și instabilității politice. Milioane de oameni au fost strămutați, iar civilii au suportat greul violenței, fiind adesea victime directe ale atacurilor sau ale crizelor umanitare rezultate. Crimele de război și încălcările flagrante ale dreptului internațional au evidențiat necesitatea unor mecanisme mai puternice pentru protejarea populațiilor vulnerabile. Comunitatea internațională are își menține responsabilitatea de a intensifica eforturile pentru soluționarea pașnică a conflictelor și tragerea la răspundere a celor vinovați, deoarece fără justiție și reconciliere, pacea durabilă rămâne un ideal greu de atins.
În 2024, drepturile omului au continuat să fie amenințate de regimuri opresive, crize climatice și fenomene globale complexe. Restricțiile asupra libertății de exprimare, violența de gen și pierderea accesului la resurse esențiale au subliniat cât de fragil poate fi progresul. Totuși, în fața acestor provocări, mișcările pentru drepturile omului au rămas active și hotărâte, iar mobilizarea globală a arătat că solidaritatea poate aduce schimbări. Protejarea acestor drepturi necesită un angajament constant, investiții în educație și parteneriate internaționale puternice pentru a combate atât cauzele, cât și efectele inegalităților și abuzurilor.
Bibliografie
Cambridge Dictionary. (fără an). conflict. Preluat pe Noiembrie 2024, de pe Cambridge Dictionary: https://dictionary.cambridge.org/dictionary/english/conflict
The Global Organized Crime Index. (2023). Global Organized Crime Index 2023. From The Global Organized Crime Index: https://ocindex.net/
Center for Preventive Action. (2024, Octombrie 9). Criminal Violence in Mexico. Retrieved Noembrie, 2024 from Council on Foreign Relations: https://www.cfr.org/global-conflict-tracker/conflict/criminal-violence-mexico
Stott, M., & Murray, C. (2024, Mai 21). Mexico’s drug cartels are thriving. From Financial Times: https://www.ft.com/content/fe04c6ed-73f8-4e17-852b-ce16fd6c3515
NEWS WIRES. (2023, August 16). Thousands of Haitians flee gang violence in Port-au-Prince district. From France 24: https://www.france24.com/en/americas/20230816-thousands-of-haitians-flee-gang-violence-in-port-au-prince-district
Center for Preventive Action. (2024, Iunie 27). Instability in Haiti. Retrieved Noiembrie, 2024 from Council on Foreign Relations: https://www.cfr.org/global-conflict-tracker/conflict/instability-haiti
Al Jazeera. (2024, Noiembrie 25). UN evacuation in Haiti, police assault stronghold of gang leader ‘Barbecue’. From Al Jazeera: https://www.aljazeera.com/news/2024/11/25/un-evacuation-in-haiti-police-assault-stronghold-of-gang-leader-barbecue
Al Jazeera. (2024, Noiembrie 25). Gang recruitment of children in Haiti rises by 70 percent: UN . From Al Jazeera: https://www.aljazeera.com/news/2024/11/25/gang-recruitment-of-haitian-children-soars-by-70-percent-un
Center for Preventive Action. (2024, Martie 23). Civil War in Myanmar. Retrieved Noiembrie, 2024 from Council on Foreign Relations: https://www.cfr.org/global-conflict-tracker/conflict/rohingya-crisis-myanmar
International Institute for Strategic Studies. (n.d.). Myanmar Conflict Map. Retrieved Noiembrie, 2024 from International Institute for Strategic Studies: https://myanmar.iiss.org/dashboard
Amarante International. (2024). The 2024 edition of our security risk map is online! Retrieved Noiembrie, 2024 from Amarante International: https://www.amarante.com/en/news/342-the-2024-edition-of-our-security-risk-map-is-online.html
Center for Preventive Action. (2024, Octombrie 6). Israeli-Palestinian Conflict. Retrieved Noiembrie, 2024 from Council on Foreign Relations: https://www.cfr.org/global-conflict-tracker/conflict/israeli-palestinian-conflict
Center for Preventive Action. (2024, Octombrie 28). Conflict With Hezbollah in Lebanon. Retrieved Noiembrie, 2024 from Council on Foreign Relations: https://www.cfr.org/global-conflict-tracker/conflict/political-instability-lebanon
Al Jazeera. (2024, Octombrie 26). Israel strikes Iran: What we know so far and what’s next. From Al Jazeera: https://www.aljazeera.com/news/2024/10/26/israel-strikes-iran-what-we-know-so-far-and-whats-next
Center for Preventive Action. (2024, Octombrie 23). Violent Extremism in the Sahel. Retrieved Noiembrie, 2024 from Council on Foreign Relations: https://www.cfr.org/global-conflict-tracker/conflict/violent-extremism-sahel
World Food Programme. (2024). Sudan. Retrieved Noiembrie, 2024 from World Food Programme: https://www.wfp.org/emergencies/sudan-emergency
Center for Preventive Action. (2024, Octombrie 3). Civil War in Sudan. Retrieved Noiembrie, 2024 from Council on Foreign Relations: https://www.cfr.org/global-conflict-tracker/conflict/power-struggle-sudan
Center for Preventive Action. (2024, Octombrie 16). War in Ukraine. Retrieved Noiembrie, 2024 from Council on Foreign Relations: https://www.cfr.org/global-conflict-tracker/conflict/conflict-ukraine
The Kyiv Independent news desk . (2024, Decembrie 2). General Staff: Russia has lost 743,920 troops in Ukraine since Feb. 24, 2022. From The Kyiv Independent: https://kyivindependent.com/general-staff-russia-has-lost-743-920-troops-in-ukraine-since-feb-24-2022/
AFP. (2024, Noiembrie 10). Russia Suffers Worst Month for Casualties in Ukraine – U.K. Defense Chief. From The Moscow Times: https://www.themoscowtimes.com/2024/11/10/russia-suffers-worst-month-for-casualties-in-ukraine-uk-defense-chief-a86967
Gadzo, M. (2024, Octombrie 16). Record high deaths in the Russia-Ukraine war: What you should know. From Al Jazeera: https://www.aljazeera.com/news/2024/10/16/russia-ukraine-wartime-deaths
Cooper, H., Gibbons-Neff, T., Schmitt, E., & Barnes, J. E. (2023, August 18). Troop Deaths and Injuries in Ukraine War Near 500,000, U.S. Officials Say. From The New York Times: https://www.nytimes.com/2023/08/18/us/politics/ukraine-russia-war-casualties.html
Civicus Monitor: Tracking Civic Space. (2024, Martie 14). Journalists and activists killed in Mexico amidst widespread impunity. From Civicus Monitor: Tracking Civic Space: https://monitor.civicus.org/explore/journalists-and-activists-killed-in-mexico-amidst-widespread-impunity/
Camhaji, E. (2024, Octombrie 25). Car bomb attacks signal escalation of cartel violence in Mexico . From El Pais: https://english.elpais.com/international/2024-10-25/car-bomb-attacks-signal-escalation-of-cartel-violence-in-mexico.html
Deutsche Welle . (2024, Octombrie 25). Haiti: Gangs attack UN helicopter as violence surges. From Deutsche Welle : https://www.dw.com/en/haiti-gangs-attack-un-helicopter-as-violence-surges/a-70594862
Culver, D., & Alvarado, A. (2024, Octombrie 24). US to evacuate 20 embassy staff from Haiti following car attack and intensifying gang violence, say sources . From CNN: https://edition.cnn.com/2024/10/24/americas/haiti-gang-violence-us-embassy-un-helicopter-intl-latam/index.html
Beech, H., & Cai, W. (2024, Aprilie 20). What’s Happening in Myanmar’s Civil War? From The New York Times: https://www.nytimes.com/interactive/2024/04/20/world/asia/myanmar-civil-war.html
Yibeltal, K., & Rukanga, B. (2024, Noiembrie 14). Sudan death toll far higher than previously reported – study . From BBC: https://www.bbc.com/news/articles/crln9lk51dro
