Politicall.ro Educare prin informare
Articole relevante
Material realizat de Diana Dumitrescu.
Studenții din Bangladesh au organizat mai multe manifestații declanșate de reintroducerea unei legi care prevede ca 30% dintre locurile de muncă din cadrul instituțiilor publice ale statului să fie rezervate pentru descendenții veteranilor Războiului de Independență al Bangladeshului din anul 1971. Marea majoritate a clasei politice din Bangladesh este formată din descendenții soldaților care au luptat pentru independența statului și aceștia au parte de mai multe privilegii, care, în viziunea studenților, nu sunt justificate. Locurile de muncă din cadrul instituțiilor publice sunt foarte căutate printre tinerii din Bangladesh deoarece sunt plătite foarte bine și oferă o siguranță financiară. Una dintre principalele cerințele este legată de oferirea acestor posturi pe bază de merit și pregătire, nu pe baza descendenței, sistemul actual fiind unul discriminatoriu și care favorizează asociații partidului care se află la putere, Liga Awami. Reintroducerea legii nu este singurul factor care a determinat studenții să organizeze manifestații, aceștia fiind nemulțumiți de stagnarea economică a țării și a ratei mare de șomaj. În Bangladesh, un stat cu o populație de aproximativ 170 de milioane de locuitori, 30 de milioane de cetățeni nu sunt înscriși într-o instituție de învățământ și nici nu au un loc de muncă.
Represiunea manifestațiilor
Protestele au izbucnit în data de 1 iulie la Universitatea din Dhaka și s-au răspândit în mai multe universități și campusuri din întreaga țară. În urma demonstrațiilor, au avut loc mai multe blocări ale drumurilor și ale șinelor de tren.
Violențele au început în data de 15 iulie, atunci când membri ai Ligii Chatra, filiala studențească a partidului de conducere, Liga Awami, au atacat mai mulți studenți care protestau în campusul Universității Dhaka. Din acel moment, protestele au degenerat în lupte stradale între studenți, susținătorii guvernului și forțele de ordine. Totodată, a fost mobilizată și gruparea paramilitară Batalionul de Acțiune Rapidă, recunoscută și sancționată de Statele Unite ale Americii pentru încălcarea drepturilor omului în cadrul operațiunilor sale.
Drept răspuns, Guvernul a luat mai multe măsuri printre care întreruperea electricității și a accesului la internet și date mobile, blocarea accesului la rețelele de socializare, suspendarea cursurilor din școli și universități și impunerea unei stări de urgență. Protestele au fost combătute de către forțele de ordine prin folosirea gazului lacrimogen, a tunurilor de apă și a pistoalelor cu gloanțe de cauciuc. În urma violențelor, până în momentul de față, 215 persoane au fost declarate decedate și mai mult de 20.000 de persoane au fost rănite. Numărul neoficial de decese, conform presei locale, se situează undeva între 300 și 500 de persoane.
În urma violențelor extreme, guvernul, alături de Curtea Supremă, au luat decizia de a micșora procentul de locuri de muncă oferite descendenților veteranilor de la 30% la 5% și au retras restricția asupra folosirii internetului. Protestele, însă, au continuat să fie din ce în ce mai violente.
Partidul Jamaat-e-Islami, alături de aliații săi și filiala sa studențească, Chhatra Sibir, au primit o interdicție de funcționare din partea guvernului, fiind acuzat de organizarea protestelor studențești și clasificat ca o organizație „militantă și teroristă”. Partidul a fost creat în timpul perioadei ocupației engleze și a militat împotriva obținerii independenței statului. Nu este ceva neobișnuit pentru prim-ministrul Sheikh Hasina să ofere interdicții sau să aresteze lideri ai partidelor de opoziție, regimul său fiind caracterizat de către critici ca fiind unul „autoritarian”.
Demisia și exilul prim-ministrului
În data de 7 august, prim-ministra Sheikh Hasina și-a anunțat demisia și a părăsit țara, în urma solicitărilor repetate ale studenților ca aceasta să abandoneze postul. Aceasta se afla la al patrulea mandat, servind timp de 15 ani. Guvernarea sa s-a caracterizat printr-o dezvoltare și creștere economică a statului, însă și-a atras nemulțumirea unei părți semnificative a populației după stagnarea economică de după pandemie și după implementarea unor măsuri autoritare. Hasina a părăsit țara cu ajutorul unei aeronave militare și s-a adăpostit în India. Președintele Bangladeshului, Mohammed Shahabuddin, a ordonat dizolvarea parlamentului și formarea unui guvern interimar până la organizarea unor noi alegeri. De asemenea, mai mulți lideri politici încarcerați la cererea lui Hasina au fost eliberați. Studenții au solicitat ca noul guvern să fie condus de către Muhammad Yunus, laureat al premiului Nobel.
Concluzie
Protestele din Bangladesh au avut un impact semnificativ asupra vieții politice a statului, ceea ce a început ca o simplă manifestație a studenților încheindu-se cu un număr mare de decese, persoane rănite și arestări. Demisia prim-ministrei, aflat la conducerea statului pentru ultimii 15 ani, marchează un nou început pentru Bangladesh, dar și o incertitudine pentru viitorul acestuia.
Surse:
https://www.usip.org/publications/2024/07/whats-behind-bangladeshs-student-protests
https://edition.cnn.com/2024/07/19/asia/bangladesh-job-quota-protests-explainer-intl-hnk/index.html
