Politicall.ro Educare prin informare
Articole relevante
În ultimele zile, situația provocată de schimbările din sistemul justițiar din Polonia a stârnit nenumărate reacții controversate, având în vedere faptul că partidul aflat la guvernare a adoptat o lege referitoare la reforma Curții Supreme poloneze. Evenimentele din Polonia au fost atent urmărite de oficialii Uniunii Europene, care au recomandat ferm partidului de guvernare să respecte principiul separării puterilor în stat, sprijinit totodată mișcările de protest ale manifestanților care au ieșit în stradă în ultima săptămână.
În cele din urmă, luni, președintele Andrzej Duda, a anunțat că își exercită dreptul de veto asupra legilor care reglementau numirea judecătorilor Curții Supreme, potrivit BBC. În total, parlamentul polonez a adoptat trei legi, iar Duda a respins două dintre acestea, promulgând-o însă pe cea care conferă ministrului justiției dreptul de a numi liderii tribunalelor de rang inferior din Polonia. ”Ca președinte, nu cred că aceste legi pot aduce o întărire a spiritului justiției. Cred că aceste legi trebuie amendate”, a declarat președintele Poloniei.
Cu toate acestea, ”problema poloneză” persistă, evenimentele recente fiind încă un episod din ceea ce pare o tentativă a Partidului Lege și Justiție (PiS) de a-și pune amprenta puternic asupra puterii la toate nivelurile. Situația din Polonia îngrijorează dincolo de granițele țării, are ecouri puternice la Bruxelles și este luată în calcul inclusiv în discuțiile privind stabilitatea economică și militară din Estul Europei. De aceea, ne îndreptăm atenția asupra contextului și actorilor implicați în evenimentele recente de la Varșovia.
Reforme la nivelul sistemului justițiar
Numind Consiliul Magistraturii “o corporație care, ea singură, decide totul”, Zbigniew Ziobro, ministrul polonez al Justiției, și-a arătat nemulțumirea față de activitatea acestei instituții, reiterând că magistrații reprezintă “o castă” ce a prins rădăcini încă din vremea comunismului, acuzând aceste instrumente juridice de servirea intereselor grupurilor politice și ignorarea populației.
Astfel, pentru “eficientizarea sistemului”, au fost aduse noi modificări Consiliului Național al Magistraturii (KRS), conform cărora membrii acestei instituții vor fi aleși de Parlament, iar președinții de tribunale vor fi numiți de ministrul Justiției. Aceste două proiecte de lege au fost adoptate miercuri, iar consecințele lor constau în preluarea controlului justițiar de către majoritatea conservatoare, dar și în anularea independenței puterii judiciare, prin slăbirea principiului separației puterilor în stat.
Interesant de urmărit este că deși legea Partidului Dreptate și Justiție fusese votată joi în Sejm, camera inferioară a parlamentului polonez, pentru a putea intra în vigoare ea a trebuit să fie promulgată de președinte, Andrzej Duda, omul politic sprijinit de același partid (PiS) în campania electorală pentru alegerile din 2015. Însă în pofida acestor conexiuni, liderul polonez nu s-a arătat convins de la început de propunerea conservatorilor, supunând astfel cele două proiecte de lege unor analize meticuloase.
Atitudinea preşedintelui Poloniei față de controversatul proiectul de lege
Superficialitatea cu care acestea au fost trecute prin cele două camere ale Parlamentului – doar zece zile – a stârnit diverse suspiciuni la administrația prezidențială, ce s-au dovedit a fi confirmate în urma unor cercetări aprofundate. Au fost sesizate incoerențe între două articole ce priveau numirea preşedintelui Curţii Supreme, fiind prezentate două modalități diferite. Într-un articol era precizat că acesta trebuie să fie ales dintre cinci candidaţi, în timp ce în celălalt era specificat faptul că trebuie să fie desemnat dintre trei candidaţi, relatează The Guardian.
Andrzej Duda s-a văzut nevoit să propună propriul proiect de lege privind reforma sistemului judiciar, stabilind ca Parlamentul să aibă o majoritate de trei cincimi pentru a selecta judecătorii, relatează Reuters. Dat fiind faptul că Duda amenințase că în cazul în care proiectul său de lege nu va fi adoptat, va refuza să promulge o altă reformă controversată a Curții Supreme, acesta a mai declarat și că dorește să evite crearea unei impresii de politizare a sistemului judiciar, demonstrând că deși în majoritatea cazurilor a sprijinit propunerile venite din partea conservatorilor, de data aceasta interesele și viziunea celor două părți asupra sistemului justițiar nu coincid.
Cum s-a poziționat UE față de situația din Polonia?
Partidul aflat la guvernare (PiS) a determinat mari proteste în țară și a adus critici aspre din partea Uniunii Europene din cauza modificărilor pe care le-au propus pentru structura Consiliului Național al Magistraturii (KRS).
Fiind conștient de gravitatea posibilelor consecințe aduse de promulgarea acestor proiecte, președintele Consiliului European Donald Tusk a declarat sâmbătă că trebuie depuse toate eforturile pentru a aduce Polonia “pe calea cea bună” după ce Senatul adoptase, în noaptea de vineri spre sâmbătă, controversata lege care va reduce independența sistemului judiciar din Polonia.
În presa internațională s-a scris despre sfidarea Comisiei Europene prin adoptarea acestui act normativ, având în vedere că Parlamentul polonez a ignorat până la urmă avertismentul instituției europene, care somase Varșovia să suspende reformele din sistemul său judiciar, întrucât reprezintă “riscuri clare pentru independența Justiției” din Polonia, informează The Guardian.
Mai mult decât atât, vicepreședintele Comisiei Europene, Frans Timmermans, a încercat să sublinieze încă o dată importanța fundamentală a justiției prin declarația sa, amenințând cu “declanșarea articolului 7 din Tratatul UE”, potrivit căruia pot fi impuse sancțiuni drastice precum suspendarea dreptului de vot al Poloniei în cadrul Uniunii.
Protestele și “interesele elitei”
Mii de oameni s-au adunat în marile oraşe ale Poloniei, protestând împotriva reformelor judiciare, pe care opoziţia le-a numit “lovitură de stat”, iar în fața palatului din Varșovia s-au adunat aproximativ 30.000 de manifestanți care au cerut președintelui Andrzej Duda să se impună în fața puterii executive ce urmărește să dețină controlul asupra sistemului judiciar.
Cu toate acestea, PiS, formațiune condusă de Jaroslaw Kaczynski, a continuat să critice UE pentru amestecarea sa în afacerile interne ale țării: “Nu vom ceda în fața presiunii”, a declarat prim-ministrul Beata Szydlo, adăugând într-o notă dramatică: “Nu vom fi intimidați de apărătorii polonezi sau străini ai intereselor elitei”.
Concluzii
Situația actuală din Polonia prezintă un sistem justițiar fragil, prins la mijloc într-o luptă crâncenă dată între valori autentici și membrii unui partid numit paradoxal “Dreptate și Justiție”. Încercările acestei grupări de a submina democrația surprind disperarea și insistența celor aflați la guvernare de a-și atinge propriul interes, de a slăbi instrumentele justiției, prin ignorarea atât a avertizărilor venite din parte Uniunii Europene, cât și pe cele ale manifestanților.
