Reformistul Joko Widodo și fostul general Prabowo Subianto s-au declarat concomitent învingători ai alegerilor prezidențiale din Indonezia, după scrutinul din data de 9 iulie, alimentând previziunile unui arbitraj a Curții Constituționale pentru stabilirea viitorului președinte al celei de-a treia cea mai mare democrație din lume, informează Reuters.
Cu 187 de milioane de alegători, dintre care 67 de milioane au votat pentru prima oară în acest an, Indonezia este cea de-a treia cea mai mare democrație din lume și, totodată, cel mai populat stat musulman din lume. La doar câteva ore de la închiderea secțiilor de vot, guvernatorul Jakartei, Joko “Jokowi” Widodo, a declarat că este câștigător, bazându-se pe rezultatele provizorii ale validării a 90% dintre voturi. O victorie a acestuia ar însemna un triumf al unui nou tip de politician, ce a căpătat tot mai multă influență în statul cu cea mai mare putere economică din sudul Asiei.
Indonezia s-a tranformat în cea mai mare putere economică din Asia de Sud-Est după criza economică asiatică din 1998, a devenit membră a G20 și face parte din grupul de state aflate în plină dezvoltare a economiei de piață, MINT( Mexic, Indonezia, Nigeria și Turcia). Se estimează că până în 2030, Indonezia va deveni cea de-a șaptea putere economică a lumii.
Pe de altă parte, ex-generalul Prabowo Subianto , contracandidatul lui Jokowi, privit drept reprezentant al vechii clase politice ce s-a bucurat de succes pe parcursul decadelor de conducere autocratică, a anunțat că el ar câștigătorul, potrivit unor sondaje parțiale diferite de cele menționate de contracandidatul său.
Validarea voturilor este condusă de agenții private ce adună rezultatele voturilor pe măsură ce acestea sunt transmise de la fiecare district în parte. Rezultatele sunt încă neoficiale, dar rezultatele parțiale a trei dintre agențiile non-partizane, CSIS, Kompas și Saifulmujani, îl indică drept câștigător pe Jokowi. Rezultatele oficiale vor fi anunțate de către Comisia Electorală peste două săptămâni iar noul președinte va fi învestit pe 1 octombrie.
Unul dintre liderii partidului lui Jokowi, Luhut Panjaitan, a declarat că:” partidul nu va întreprinde nici o acțiune – cum ar fi numirea unui cabinet, până la aflarea rezultatelor oficiale. Am așteptat luni întregi. Mai putem aștepta încă două sau trei săptămâni până la verdictul final al Comisiei Electorale”.
Rezultatul strâns al alegerilor e o situație fără precedent în Indonezia, care au organizat pentru a treia oară în istoria țării un scrutin prezidențial direct. În ambele cazuri precedente, actualul președinte, Susilo Bambang Yudhoyono, a câștigat detașat. Administrația Yudhoyono se teme de posibile mișcări violente din partea susținătorilor celor doi candidați, “Rugăm ambele grupări să nu își mobilizeze excesiv susținătorii” a declarat Djoko Suyanto, actualul ministru de interne.
Înaintea alegerilor, cei doi candidați s-au aflat într-o strânsă competiție în sondajele de opinie. Jokowi a pierdut inițial prima poziție în sondaje datorită campaniilor de defăimare și investițiilor mari făcute pentru cursa prezidențială de către adversarul său politic.
“Astăzi poporul a ales o nouă direcție pentru Indonezia…Acesta este un nou capitol pentru Indonezia”, a declarat Jokowi în fața a câtorva sute de suporteri în Piața Proclamării, acolo unde Sukarno, primul președinte al țării, a declarat independența în 1945. În același timp, Jokowi a reacționat într-un mod conciliator la adresa contracandidatlui său susținând că acesta este “un patriot ce a contribuit la îmbunătățirea democrației”.
Prabowo nu a întârziat să reacționeze susținând și el o declarație de victorie,” Rezultatele parțiale ale alegerilor demonstrează că noi am primit suportul și mandatul din partea poporului indonezian”.
După aflarea rezultatelor oficiale , candidații pot cere revizuirea acestora în fața Curții Constituționale, arbitrul final al alegerilor. Reputația acesteia a fost însă profund afectată de arestarea pentru corupție a liderului Curții, în decursul acestei luni. “Întotdeauna au fost dificultăți…Există posibilitatea să mai așteptăm câteva săptămâni până la aflarea unor rezultate sigure”, a declarat Douglas Ramage, un analist politic din Jakarta.
Cu o populație de 240 de milioane de oameni, dintre care 90% sunt musulmani, Indonezia ilustrează alături de Turcia exemplul compatibilității dintre democrație și islam. Chiar dacă Orientul Mijlociu este considerat drept centrul de greutate al lumii islamice, Indonezia este țara cu cei mai mulți musulmani din regiune. De la căderea lui Suharto, atunci când atât libertățile politice și religioase au fost cenzurate, democrația și islamul au înflorit. Musulmanii din Indonezia practică predominant o formă moderată de islam, iar Guvernul a lucrat în ultimii ani din răsputeri pentru a elimina grupurile extremiste, precum cel aflat la oridinea atentatelor cu bombă din Bali, în 2002. Chiar dacă Indonezia garantează libertatea religioasă prin Constituție, în timpul mandatului actualului președinte Yudhoyono, care este susținut de o coaliție ce include partide cu fundamente islamice, intoleranța religioasă împotriva creștinilor, a musulmanilor șiiți și a ahmadiților a crescut.
Indonezia are însă nevoie de un lider care să unifice una dintre cele mai diverse națiuni ale lumii, în vederea asumării unui rol tot mai important pe scena globală. Dificultatea o constituie inclusiv aspectul geografic al țării: Indonezia se întinde pe o suprafață ce cuprinde peste 17.000 de insule, având în componența etnică sute de grupări etnice care vorbesc limbi diferite. Cu toate acestea, statul a rămas unit de la proclamarea independenței din 1945. Într-o lume globalizată caracterizată prin schisme, separatism și rupturi, Indonezia reprezintă un exemplu al beneficiilor obținute împreună. Ambii candidați la alegerile prezidențiale și-au adaptat discursurile la tema naționalistă. Oricare dintre aceștia va fi declarat câștigător, lumea va avea de-a face cu o Indonezie mult mai hotărâtă și determinată în problemele regionale și globale după învestirea viitorului președinte.