Politicall.ro Educare prin informare
Articole relevante
Material realizat de Mircea-Andrei Cuciureanu și Theodora Cristea
Parlamentul Ungariei a aprobat legea ce interzice diseminarea în școli a conținutului ce poate include informații despre homosexualitate și schimbarea de gen, această acțiune fiind văzută ca un pas important pentru partidul Fidesz în contextul pregătirii alegerilor parlamentare din 2022, informează Al Jazeera. Primul-ministru Viktor Orban a continuat politica socială conservatoare și agresivă prin adoptarea acestei legi în parlamentul Ungariei, fiind criticat la scenă deschisă de societatea civilă, numeroase grupări ce susțin drepturile omului au protestat la Budapesta, și de adversarii săi politici, stânga maghiară a boicotat votul. Pentru a garanta succesul acestei retorice, premierul și partidul său au inclus aceste restricții în cadrul unor probleme și penalizări legate de pedofilie. Prin intermediul acestei legi tinerilor cu vârsta de sub 18 ani nu le vi se va poate arăta conținut ce conține schimbări de gen sau homosexualitate, iar în școli orele de educație sexuală vor fi ținute doar de câteva firme, aprobate de stat.
Subsecretarul general al ONU pentru afaceri umanitare, Mark Lowcock, a criticat Grupul celor Șapte (G7) pentru eșecul acestora în a veni cu un plan concret pentru a vaccina întreaga populație internațională, numind promisiunea lor de a dona 1 miliard de doze anul viitor drept ,,un pas mic”, informează Reuters. Lowcock a afirmat că acțiunile statelor membre, SUA, Marea Britanie, Japonia, Germania, Franța, Italia și Canada, au fost minore și nu au reflectat ,,caracterul urgent al situației”, adăugând că acestea pot face mult mai multe; exemplul oferit de Lowcock a fost propunerea Fondului Monetar Internațional din luna mai, care sugerează investirea a 50 de miliarde de dolari pentru vaccinarea unui procent de 40% din toată populația lumii până la finalul anului 2021, și cel puțin 60% în prima jumătate din 2022. Declarația sosește ca un ecou al Secretarului General ONU, Antonio Guterres, care vinerea trecută a îndemnat liderii statelor să acționeze de urgență, întrucât întârzierea procesului de vaccinare în țările mai puțin dezvoltate ar putea duce la permiterea virusului să ajungă la o mutație rezistență vaccinării întru totul.
Statele Unite ale Americii și Uniunea Europeană și-au reconfirmat angajamentul față de schițarea unui acord comercial transatlantic, discuțiile de la Bruxelles având ca puncte focale atât combaterea crizei de coronavirus și a schimbărilor climatice, cât și întărirea cooperării în inovația tehnologiei și a comerțului, informează CNN. Comunicatul oficial din partea liderilor Uniunii Europene și a președintelui american, Joe Biden, reafirmă scopurile comune ale actorilor internaționali în protejarea democrației și îmbunătățirea nivelului mediu de trai, făcând un bilanț al progreselor printr-un dialog mai bun. Actorii implicați au mai declarat că „împreună ne propunem să: încheiem pandemia de COVID-19, să ne pregătim corespunzător pentru viitoare probleme sanitare și de sănătate, și să stimulăm progresul unei redresări economice fezabile pe termen lung; întărim relațiile comerciale, și să investim în cooperare tehnologică; să construim o lume mai democratică, mai pașnică și mai sigură”.
Sute de naționaliști israelieni au participat la un marș prin estul Ierusalimului, sărbătorind ocuparea teritoriului în 1967, eveniment văzut de protestatarii palestinieni drept o provocare, raportează BBC. Noul guvern israelian a aprobat schimbarea rutei obișnuite a evenimentului, deși primul-ministru palestinian a atras atenția autorităților asupra posibilelor repercusiuni; cel puțin 33 de palestinieni au fost accidentati, iar 17 au fost arestați. Drept consecință a conflictului recent din Gaza, care se află momentan într-un acord de încetare a focului, cel puțin 256 de persoane au fost ucise, iar marșul israelienilor prin Centrul Vechi al Ierusalimului are potențialul de a amplifica iar tensiunea.
SUA și UE au ajuns la un armistițiu în ceea ce privește disputa comercială Boeing-Airbus, care a durat 17 ani, afirmă BBC. Conform noului acord, ambele tabere vor renunța la taxele impuse asupra unor produse, în valoare de 11.5 miliarde de euro, precum vin, brânză și tractoare, timp de 5 ani; tarifele fuseseră deja suspendate din martie, timp în care Statele Unite ale Americii și Uniunea Europeană au negociat. Încheierea pactului a făcut parte din summitul dintre Joe Biden și liderii Uniunii Europene ce a avut loc marți, în care președintele american a dorit consolidarea relației dintre cei doi actori internaționali. Cât pentru companiile aeriene Boeing și Airbus, ambele susțin noul pact, afirmând că lipsa tarifelor va fi benefică industriei.
Liderii Regatului Unit al Marii Britaniiși ai Australiei au căzut de acord asupra primei înțelegeri de liber schimb de după Brexit, pactul eliminând taxele vamale și complexitatea procesului birocratic din relațiile comerciale ale celor doi actori internaționali, raportează Al Jazeera. Primul-ministru britanic, Boris Johnson, a catalogat tratatul ca fiind „un nou răsărit” în relațiile diplomatice dintre cele două state. Această înțelegere marchează și începutul unei nouă ere pentru britanici, centrul economic al blocului fiind mutat din Europa către regiunea Indo-Pacifică. Primul-ministru australian, Scott Morrison, a fost invitat la întâlnirea dintre membrii G7, negocierile ce au privit înțelegerea comercială derulându-se la finalul summitului. Acest tratat include reducerea prețurilor produselor precum mașinile, whisky-ul, biscuiții și confecțiile ceramice, dar și dreptul de a călători și lucra mai liber a cetățenilor cu vârste de sub 35 de ani.
Beijingul a cerut liderilor NATO încetarea „defăimării demersurilor pașnice” ale statului, catalogând acțiunile și inițiativele Alianței Trans-Atlantice drept excesive, conform BBC. Liderii NATO susțin că extinderea arsenalului nuclear, lipsa de transparență și uzul frecvent al dezinformării au motivat această atitudine față de statul din Asia, în timp ce China susține că politica adoptată a fost pur defensivă și pașnică. Declarațiile au venit în urma summit-ului de o zi de la Bruxelles, fiind prima întrunire oficială, ca președinte, a lui Joe Biden în cadrul NATO. Secretarul general al organizației internaționale, Jens Stoltenberg, a declarat că: „Nu intrăm într-un nou Război Rece, iar China nu este nici adversarul nostru și nici inamicul”. Din pricina sporirii arsenalului militar și a implicării autoritare a partidului comunist chinez în majoritatea sectoarelor statului și ale societății, țara din Asia este considerată a fi o amenințare pentru valorile democratice ale membrilor organizației internaționale.
Un raport Unicef susține că 8.500 de femei și copii și-au părăsit casele din Port-au-Prince în ultimele două săptămâni, aducând totalul de persoane afectate de violența bandelor din Haiti în ultimele 9 luni aproape 14,000, anunță The Guardian. Casele a sute de familii au fost arse sau jefuite, forțând locatarii să caute adăpost în gimnazii sau locuințe temporare care rămân adesea fără apă, mâncare, sau haine și pături. Experții se așteaptă ca violența să crească pe măsură ce alegerile generale programate pentru septembrie și noiembrie se apropie, întrucât bandele par să susțină anumiți candidați. Pierre Espérance, directorul executiv al Rețelei Naționale Haitiene de Apărare a Drepturilor Omului, a declarat că bandele controlează aproximativ 60% din teritoriul țării, însă creșterea recentă în violență este cea mai îngrijorătoare, oprind funcționarea normală a mai multor sectoare. Acesta a adăugat că, în situația curentă, consideră că organizarea alegerilor va fi imposibilă.
Fondatorul companiei multinaționale de tehnologie chineză Alibaba Group, Jack Ma, și-a petrecut timpul departe de scena publică, concentrându-se pe hobby-uri și filantropie, a declarat cofondatorul și vicepreședintele executiv al firmei, Joseph Tsai, citat de Al Jazeera. Perioada de inactivitate a lui Ma a început în urma criticilor aduse sistemului de reglementare din China. Beijingul a răspuns acestor comentarii prin amenzi dure, doar în luna aprilie compania a fost sancționată cu 2.8 miliarde de dolari americani pentru „practici comerciale anticoncurențiale”. Chiar dacă antreprenorul chinez a părăsit funcția de președinte al întreprinderii în 2019, continuând doar pe planul negocierilor cu posibili parteneri, declarațiile progresiste ale acestuia au dus la restructurarea companiei și pierderea a multiplii parteneri importanți, din pricina intervențiilor guvernului chinez. Joseph Tsai a declarat că „[Jack] se ascunde la momentul de față”, dar că ține legătura și vorbește aproape zilnic cu acesta.
Ontario, cea mai mare provincie canadiană, a reconfirmat angajamentul de a investi 10 milioane de dolari canadieni în identificarea mormintelor de la școlile rezidențiale la care erau forțați să meargă copiii indigeni, conform Al Jazeera. Premierul Doug Ford a făcut anunțul conform căruia guvernul va lucra alături de comunitatea indigenă, pentru a ,,identifica, investiga, proteja și comemora” cimitirele într-un proces respectuos, după ce acum câteva săptămâni a fost anunțat că rămășițele a 215 de copii au fost găsite pe terenul școlii rezidențiale indiene Kamloops, stârnind doliu național. Guvernul canadian și-a cerut formal scuze pentru școlile rezidențiale încă din 2008, o comisie specială numită Comisia pentru Adevăr și Reconciliere din Canada declarând că guvernul ar fi vinovat de ,,genocid cultural” în 2015, dar atât comunitățile indigene cât și liderii politici susțin că mai multe investigații sunt necesare, și că statul datoreaza mai mult familiilor victimelor școlilor rezidențiale.
