Politicall.ro Educare prin informare
Articole relevante
Material realizat de Diana Dumitrescu
Noua administrație Trump a adus cu ea noi orientări ale politicilor Partidului Republican în ceea ce privește marile companii tehnologice. Giganții tehnologiei americane, care au sediile în faimoasa regiune Silicon Valley erau recunoscuți pentru orientările lor democratice și liberale, regiunea fiind un hub al dezvoltării și al progresului continuu încă din anii ‘70. În ultimele două decenii, actorii din industria tehnologică a Statelor Unite au fost susținători importanți ai Partidului Democrat prin donațiile politice efectuate, această sumă ridicându-se la 60 de milioane de dolari, iar în același timp au respins politicile conservatoare ale republicanilor.
Sentimentul general al giganților tehnologiei din Silicon Valley în primul mandat al lui Donald Trump a fost unul critic, mulți dintre aceștia declarând că nu susțin politicile acestuia, lucru care avea să se schimbe în cadrul noului mandat. Cauzele acestei schimbări au rădăcinile în deciziile administrației Biden în ceea ce privește reglementarea industriei tehnologice și atitudinea „precaută” a acestuia. Noul președinte al Statelor Unite ale Americii a căutat să atragă sprijinul financiar al industriei tehnologice prin mai multe promisiuni electorale care vizează reducerea numărului de reglementări în ceea ce privește libertatea de exprimare pe platformele de socializare, anularea interzicerii platformei TikTok, crearea Departamentului Eficienței Guvernamentale (DOGE) al cărui reprezentant este Elon Musk și revocarea ordinului legat de folosirea inteligenței artificiale. Acest ordin prevedea dezvoltarea noilor tehnologii într-un mod sigur pentru consumator și pentru mediu, măsură văzută de Silicon Valley ca fiind un factor de „încetinire” a procesului tehnologic.
Inaugurarea președintelui Donald Trump pe data de 20 ianuarie nu a fost lipsită de controverse, cea mai populară dintre acestea fiind prezența celor mai influenți dezvoltatori tehnologici la ceremonie, cum ar fi Elon Musk, Jeff Bezos, Mark Zuckerberg, Sam Altman și Shou Zi Chow, marcând oficializarea noii orientări politice a industriei tehnologice în favoarea conducerii republicane. Participarea celor mai înstărite persoane la ceremonie nu a fost privită cu ochi buni, în ultima adresă oficială, președintele Biden declarând că “Astăzi, o oligarhie se formează în America prin bogăție excesivă, putere și influență care reprezintă o amenințare la întreaga noastră democrație, drepturile și libertățile noastre de bază și a posibilității de a avea șanse egale de a avea succes”.
Noua oligarhie americană?
Miliardarul cu cea mai importantă poziție în noua administrație Trump este Elon Musk, la momentul actual cea mai bogată persoană din lume, cu o avere estimată la 353 miliarde de dolari americani. Acesta este fondatorul companiei SpaceX, este CEO al companiei Tesla și este co-fondator al companiilor OpenAI și Neuralink. Relația sa cu Trump nu a fost una foarte bună pe parcursul anilor, în anul 2016 Musk criticând direct administrația Trump. La rândul său, Trump a avut o atitudine bivalentă în ceea ce privește activitatea lui Elon Musk. În martie 2024, Musk a declarat că nu va face nicio donație politică și nu va susține niciun candidat.
Atitudinea sa s-a schimbat, însă, în urma tentativei de asasinat a lui Donald Trump, Elon Musk declarându-și susținerea pentru candidatul republican, făcând donații de până la 45 de milioane de dolari pe lună pentru campania sa electorală. Mai mult, Musk și-a făcut apariția pe scenă la mitingurile organizate de republicani, purtând o șapcă cu sloganul MAGA (Make America Great Again). Musk s-a remarcat în noua administrație Trump ca director al Departamentului Eficienței Guvernamentale (DOGE), acronimul făcând referire la o monedă digitală promovată în trecut de miliardar. Acest departament are ca scop eficientizarea guvernării și a birourilor federale, echipa având sarcina de a reduce cheltuielile federale. Activitatea sa în cadrul acestui departament a provocat nemulțumiri în Guvern dar și în societate din cauza concedierilor în masă. Aceste nemulțumiri au cauzat demisii în masă ale agenților federali în semn de protest, fenomen care a fost negat de către Musk, clasificându-l ca “fake news” și adăugând că demisiile aparțin unor “persoane rămase din administrația democraților care ar fi fost concediate dacă n-ar fi demisionat”. Musk este un “angajat guvernamental special”, funcție temporară care poate fi oferită de către președinte unor anumite persoane care au scop de a consilia și a propune soluții în anumite departamente.
O altă personalitate influentă în acest context este Jeff Bezos. El este fondatorul companiei Amazon și proprietarul publicației Washington Post. De-a lungul anilor, Bezos nu a agreat administrația Trump, acesta criticând măsurile luate de noul președinte în 2016. Donald Trump a criticat atât compania Amazon, declarând că ar trebui sa plătească taxe poștale mai mari, dar și publicația Washington Post, deținută de Bezos. Atitudinea lui Bezos față de Trump s-a schimbat în urma tentativei de asasinat, acesta declarând că el consideră că Trump a progresat în ultimii 8 ani, fiind mult mai calm și mai pregătit pentru a prelua funcția de președinte. În urma anunțului că Meta va susține campania lui Donald Trump, Bezos a contribuit la campania lui acestuia prin donații, oferind 1 milion de dolari fondului de inaugurare și a participat la cina de la Mar-a-Lago, unde au participat mai mulți reprezentanți ai industriei tehnologice.
Printre miliardarii care au avut o poziție critică la adresa lui Donald Trump de-a lungul timpului se află Mark Zuckerberg, fondatorul platformei Facebook și CEO al companiei Meta, sub care se află cele mai mari platforme de socializare Facebook, Instagram și WhatsApp. Relația ostilă dintre Zuckerberg și Trump a fost marcată în anul 2016 de implementarea în cadrul rețelelor de socializare a filtrelor de conținut care, în opinia președintelui Trump, discrimina vocile republicane și conservatoare din societatea americană. Conturile de socializare ale lui Donald Trump au fost suspendate de pe platformele Meta în urma asediului asupra Capitoliului din 6 ianuarie 2020. De asemenea, mai mulți republicani au fost suspendați de pe Youtube, Twitter și Facebook, ceea ce a provocat un lanț de acuzații din partea lui Trump. În anul 2024, în cartea sa „Salvați America”, Trump a declarat că Zuckerberg va ajunge la închisoare dacă va interveni în alegerile prezidențiale din anul respectiv. Pe timpul campaniei electorale, fondatorul Facebook nu a luat o poziție în ceea ce privește afilierea politică, însă după câștigarea alegerilor de către Trump, acesta a eliminat reglementările de conținut de pe platformele Meta și a declarat că este „optimist” legat de progresele tehnologice care vor avea loc în cadrul noii administrații Trump, donând 1 milion de dolari pentru fondul de inaugurare al acestuia.
Ce rezervă viitorul Americii?
Personalități influente precum Elon Musk, Jeff Bezos și Mark Zuckerberg, odinioară critici vehemenți ai fostului președinte, și-au reconsiderat poziția în urma unor evenimente cheie precum tentativa de asasinat. Această apropiere între elitele tehnologice și administrația Trump reflectă nu doar o recalibrare a intereselor politice și economice, ci și o redefinire a influenței pe care marile companii o exercită asupra deciziilor guvernamentale, fiind un semn incipient a instituirii unui sistem oligarhic. În ciuda controverselor și a tensiunilor sociale generate de această alianță, este evident că miliardarii din sectorul tehnologic au devenit actori centrali în noua configurație politică americană, influențând direcțiile majore ale politicilor publice și consolidându-și astfel puterea și influența în peisajul politic contemporan. Astfel, în acest context, miliardarii americani își reconfigurează poziția față de noul președinte, fiind atrași de investițiile promise de noua administrație și de politicile care oferă libertate companiilor de a se dezvolta cu restricții limitate, fapt care este perceput ca o oportunitate de progres pentru industria tehnologică.
