Politicall.ro Educare prin informare
Articole relevante
Material realizat de Anastasia Tăbăcaru și Andrei Rus
Guvernul Braziliei a solicitat extrădarea mai multor protestatari care s-au refugiat în Argentina pentru a se ascunde de autoritățile braziliene, raportează BBC News. Peste 60 de persoane de origine braziliană sunt căutate de către autorități pentru că au fugit în Argentina pentru a primi azil politic, după ce au fost acuzate de implicarea în revoltele ce au “zguduit” capitala Braziliei în decursul anului trecut. Revoltele au fost conduse de susținătorii fostului președinte de dreapta, Jair Bolsonaro, la aproximativ o săptămână după ce Luiz Inacio Lula da Silva a preluat mandatul, și au constat în mii de persoane care au atacat clădirile guvernamentale din Brasilia precum palatul prezidențial, Congresul și Curtea Supremă. Membrii guvernului brazilian au declarat la momentul respectiv că revoltele au făcut parte dintr-o tentativă de lovitură de stat, orchestrată de Bolsonaro. Astfel, șeful Poliției Federale, Andrei Passos, a declarat presei locale că operațiunea de extrădare este în plină desfășurare.
Oficialii Organizației Națiunilor Unite (ONU) au decis adăugarea Israelului pe lista globală a statelor care au comis acte de violență împotriva copiilor, informează The Guardian. Reprezentantul ONU în Israel, Gilad Erdan, a făcut publică decizia conducătorilor organizației internaționale de a adăuga Israelul pe lista la nivel global a statelor și grupurilor armate ce au desfășurat acțiuni violente față de copii. Incluziunea Israelului pe listă a venit ca răspuns a celor 8 luni de război în Gaza, în care armata țării respective a comis nenumărate victime în rândul tinerilor. Vestea includerii Israelului în listă a venit la o zi după ce forțele armate israeliene au bombardat o școală ONU din centrul Gazei și ca răspuns pentru cei peste 13.000 de copii uciși. Mai mult, membrii ONU au purtat discuții și în anii precedenți cu Forțele de Apărare Israel (IDF) cu scopul de a atenua daunele aduse copiilor din zona respectivă. Israel Katz, ministrul de externe al Israelului, a avertizat că decizia ar avea un impact negativ asupra relațiilor țării cu ONU.
Autoritățile ruse au arestat un cercetător francez suspectat de colectare de informații, conform Al Jazeera. Un cetățean francez, Laurent Vinatier, care lucra pentru o organizație de mediere a conflictelor cu sediul la Geneva, a fost arestat pe baza acuzațiilor de strângere de informații în detrimentul țării. Oficialii Comitetului de Investigații de Stat al Rusiei au declarat că bărbatul în cauză a fost suspectat pe o perioadă de câțiva ani că a colectat în mod intenționat informații în domeniul activităților militare și militaro-tehnice ale Federației Ruse care ar putea fi folosite împotriva securității statului. Membrii Centrului non-profit pentru Dialog Umanitar au declarat că au luat la cunoștință arestarea lui Vinantier și fac tot posibilul de a-l elibera. Președintele francez, Emmanuel Macron, a negat că Vinatier a lucrat pentru statul francez și a spus că arestarea sa face parte dintr-o campanie de dezinformare a cetățenilor Moscovei.
Refugiații din războiul civil din Sudan care s-au adăpostit inițial în Etiopia au fost nevoiți să părăsească zona din cauza atacurilor repetate asupra regiunii respective, prezintă Reuters. Aproximativ 8.000 de oameni au părăsit taberele de refugiați Kumer și Awlala, înființate de Organizația Națiunilor Unite (ONU) în regiunea Amhara din Etiopia, pentru a se feri de atacurile repetate ale bandiților. Inițial, refugiații și-au găsit adăpost în Etiopia după ce armata sudaneză și forțele paramilitare de sprijin (RSF) au purtat lupte aprinse care au condus la foamete extremă și la acuzații de “purificare” etnică în Darfur. Războiul respectiv a creat cea mai mare criză de strămutare din lume, cu peste 8,9 milioane de oameni fugind din propriile locuințe. După bombardamentele din Etiopia, refugiații au găsit adăpost într-o pădure sau pe marginea drumurilor.
Președintele Statelor Unite ale Americii, Joe Biden, și-a cerut scuze față de președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, pentru întârzierea ajutorului oferit, relatează Al Jazeera. Cei doi președinți s-au reîntâlnit la Paris, unde a avut loc evenimentul pentru comemorarea a 80 de ani de la debarcarea aliaților în Normandia în timpul celui de-al Doilea Război Mondial. Tot în timpul întâlnirii celor doi oficiali, Joe Biden a anunțat încă un pachet de ajutor pentru Ucraina în valoare de 225 de milioane de dolari pentru reconstrucția rețelei electrice afectată de invazia armatei ruse. Totodată, președintele american a anunțat faptul că statul său va susține în continuare statul ucrainean.
Forțele armate ale Statelor Unite ale Americii și ale Marii Britanii au atacat mai multe ținte din Yemen, declară Al Jazeera. Conform Al Masirah, televiziunea controlată de gruparea Houthi, au fost lansate șase atacuri aeriene asupra mai multor zone importante, în contextul în care gruparea Houthi a atacat căile de navigație din Marea Roșie. Patru dintre aceste atacuri lansate de cele două armate au vizat aeroportul Hodeidah, un oraș-port principal cu ieșire la Marea Roșie și portul Salif, în timp ce două dintre atacuri au vizat o regiune din nordul capitalei yemenite. În urma atacurilor, nu au fost raportate victime. Totodată, armatele Statelor Unite și Marii Britanii nu au confirmat aceste atacuri.
O sursă militară a declarat că armata Germaniei intenționează să achiziționeze încă opt aeronave F-35 de la fabricantul american de echipament militar, Lockheed Martin, relatează Reuters. Sursa militară care a furnizat jurnaliștilor Reuters informațiile despre achiziție a menționat că oficialii germani analizează în prezent costurile unei asemenea achiziții. Planul de cumpărare a celor opt aeronave militare a venit după ce în 2022 armata germană a achiziționat alte 35 de aeronave F-35, în contextul invaziei din Ucraina începute în același an. Aceste avioane militare sunt echipate cu senzori de top și alte echipamente, fiind considerate cele mai performante din sectorul militar.
Prim-ministra Danemarcei, Mette Frederiksen, a fost atacată de un bărbat în centrul capitalei, relatează Reuters. Aceasta a fost bătută în piața Kultorvet din centrul Copenhagăi de un individ. Reprezentanții biroului său au declarat că prim-ministra se află în stare de șoc în urma atacului, fără să furnizeze alte detalii. Între timp, poliția a declarat pe platforma de socializare X că au arestat un bărbat și că investighează incidentul, refuzând să ofere mai multe detalii. Un angajat al unui local din piață a declarat reporterilor Reuters că prim-ministra părea “puțin stresată” după incident, în timp ce era escortată de forțele de securitate. Atacul a venit cu două zile înainte de ziua alegerilor pentru Parlamentul European.
Autoritățile cubaneze au anunțat staționarea unui submarin nuclear al armatei ruse în Havana timp de o săptămână, conform The Moscow Times. Ministerul Forțelor Armate Revoluționare din Cuba a publicat un comunicat în care se menționează faptul că submarinul nuclear va fi însoțit de trei nave, inclusiv fregata de rachete Amiral Gorshkov. Ministrul Forțelor Armate Revoluționare din Cuba a menționat că niciuna din navele militare nu va avea la bord arme nucleare, asigurând că prezența forțelor rusești nu reprezintă o amenințare pentru regiune. Oficialii americani au declarat zilele trecute faptul că rușii intenționează să trimită nave în zona Caraibelor pentru exerciții militare, menționând în același timp că nu văd această acțiune ca pe o amenințare.
