Liderii europeni au hotărât, în cadrul summit-ului desfășurat săptămâna aceasta la Bruxelles, că la nivelul UE este necesară o cooperare mai strânsă în domeniul apărării, informează Reuters.
În ultimii ani, ca o consecință a crizei financiare, statele membre afectate de austeritate au redus bugetele destinate achiziționării de nave, tancuri și avioane de luptă, subminând astfel puterea militară a Europei, spre îngrijorarea SUA, cel mai important aliat al UE. Totuși, în urma discuțiilor de la Bruxelles, oficialii europeni și-au propus ca în perioada 2020-2025 să lucreze la proiecte noi, ca dezvoltarea de drone militare europene și o nouă generație de sisteme de comunicații prin satelit.
Deși este de acord cu cooperarea mai strânsă în materie de apărare, premierul David Cameron susține că în Marea Britanie ideea creării unei armate europene nu este văzută cu ochi buni. “Trebuie să facem o separare clară între cooperarea statelor UE, care este bună, şi capacităţile comune de apărare la nivelul UE, care nu ar fi o idee bună”, avertizează șeful guvernului de la Londra, citat de Reuters.
În cadrul summit-ului de la Bruxelles s-a discutat și despre intervenția trupelor franceze în Republica Centrafricană, pentru care președintele Francois Hollande spera să primească sprijin financiar și operațional din partea UE, transformând-o astfel într-o operațiune europeană. Totuși, liderul francez a ținut să sublinieze că o intervenție în acest conflict, susținută de întreaga Uniune nu ar avea doar o miză financiară, ci și una simbolică. ”Nu este vorba despre câștigarea a 30 sau 40 de milioane de euro, ci de afirmarea unui simbol: acela al ajutorului oferit de UE în ansamblul său uneia dintre cele mai sărace țări din lume”, a explicat Hollande, citat de cotidianul Le Monde.
Ceea ce a obținut șeful statului francez în urma întâlnirii cu ceilalți lideri europeni a fost promisiunea că miniștrii de Externe ai țărilor membre UE vor decide la jumătatea lunii ianuarie asupra acordării unui sprijin pentru misiunea ”Sangaris” din Republica Centrafricană. De asemenea, Polonia, Belgia și Estonia sunt gata să se angajeze în această operațiune, nu prin participarea la acțiuni militare, ci oferind, printre altele, ajutor umanitar și medical.