Politicall.ro Educare prin informare
Articole relevante
Material realizat de Mircea-Andrei Cuciureanu
Libertatea presei este o valoare fundamentală a societăților libere, actorii mass-media fiind considerați la scară largă drept „dulăi de pază” ai democrației. Presa a avut întotdeauna un rol important în influențarea pozitivă a calității vieții oamenilor, astfel încât conceptul de libertate a presei este recunoscut ca fiind unul din drepturile fundamentale ale omului. Pentru ca mass-media să-și îndeplinească rolul de informare și protejare a populației, accesul la informație și la adevăr trebuie să fie complet neîngrădit, iar organele de conducere ale statului să nu intervină în prelucrarea sau interpretarea știrilor. Ultimii ani au reprezentat o scădere a calității democrațiilor la nivel global, acesta fiind un rezultat direct al degradării nivelului de transparență și de libertate al presei.
Ultimul an și jumătate de pandemie nu a făcut decât să accentueze acest regres și să evidențieze influențele negative ale guvernelor din jurul lumii asupra informațiilor distribuite publicului larg. În tot mai multe state devine limpede nivelul discutabil de etică și moralitate implicat în procesul de selectare și distribuire al informațiilor, astfel încât este recomandabil ca oamenii să interpreteze știrile cu grijă și o anume rezervă, pentru a nu deveni victime ale dezinformării.
Conform organizației Reporteri Fără Frontiere, în ultimii trei ani numărul de jurnaliști uciși, atacați și reținuți este în continuă creștere. Cele mai multe decese din ultimii doi ani au fost înregistrate majoritar în Asia de Est, dar există și cazuri în Europa, mai precis în Rusia, Ucraina și Grecia. Până acum, în 2021 și-au pierdut viața 12 jurnaliști, 4 asistenți media, iar 322 de jurnaliști au fost închiși. Cele mai grave cazuri din Europa sunt Belarus, unde în 2020 a avut loc o represiune fără precedent și au fost reținuți temporar peste 400 de jurnaliști, și Rusia. Cele două state se află pe locurile 158 și, respectiv, 150 din 180, în topul creat de organizația internațională. Pentru a înțelege nivelul la care degenerează această problemă voi îndrepta atenția către Grecia unde, la începutul lunii aprilie, jurnalistul de investigație Giorgos Karaivaz a fost asasinat în fața blocului în care locuia. La momentul crimei, Karaivaz investiga cazurile altor asasinate, nerezolvate de către autorități, și susținea cu convingere ipoteza că ar exista o legătură între reapariția mafiilor locale și nivelul ridicat de corupție al membrilor guvernului. Comisarul european pentru drepturile omului, Dunja Mijatović, a declarat în urma evenimentului tragic că „aceasta este o dovadă că jurnalismul continuă să fie o profesie periculoasă în Europa”.
Un alt caz de degradare al calității și libertății presei în Europa, dar de această dată ceva mai subtil, este România. Țara se află pe locul 48 din 180, continuând să piardă poziții de la an la an. Motivele principale identificate de Reporteri Fără Frontiere sunt lipsa considerației pentru jurnaliști și media de către guvern, politizarea continuă a presei, cenzura din ce în ce mai agresivă în ceea ce privesc știrile despre liderii statului și opacitatea sistemului de finanțare al mass-media. Aceste elemente, plus faptul că a fost dovedită prezența agenților angajați de guvern în organizațiile de știri, au dus la un nivel redus de încredere al populației și la o scădere vizibilă de flexibilitate și libertate a celor mai mari actori de presă din România. Problema principală cu care se confruntă atât România cât și alte state care prezintă caracteristici negative asemănătoare, este că între libertatea presei și nivelul de educație și cultură dintr-un stat există o relație de interdependență. Dacă una dintre ele este neglijată, ambele vor fi afectate, ceea ce dăunează pe termen lung întregului proces democratic și independenței sectoarelor societății.
Un ultim element definitoriu care trebuie luat în considerare este pandemia de COVID-19. Această criză sanitară globală nu a cauzat de una singură degradarea libertății presei la nivel internațional, dar cu siguranță a grăbit procesul. În țări precum Statele Unite ale Americii și Brazilia, unde fostul președinte (Donald J. Trump) și, respectiv, actualul președinte (Jair Bolsonaro) au abordat o retorică agresivă care nega fie existența, fie severitatea virusului, opinia publică a fost afectate negativ, iar articolele științifice și-au pierdut credibilitatea în fața susținătorilor acestor oameni politici. Aceste declarații alterează adevărul și se bazează pe susținerea sectoarelor vulnerabile și impresionabile din societate. Astfel de acțiuni stau la baza atât a comunităților anti-vaxx, cât și la a statisticilor înfiorătoare referitoare la numărul de decese (cea mai mică medie de decese din Brazilia de la începutul lunii februarie din acest an a fost de 1.000 pe zi). Un alt exemplu este Egiptul, unde a fost interzisă publicarea fără aprobarea statului a datelor și informațiilor referitoare la coronavirus.
În ciuda tendințelor represive din toată lumea, există eforturi reale ale jurnaliștilor independenți prin care aceștia încearcă să susțină promovarea știrilor obiective și de calitate, îndeplinindu-și datoria morală și etică față de cititori. Cu toate acestea, pentru a ne proteja libertățile și structurile meritocratice este nevoie de o abordare atentă și critică în diseminarea știrilor și a informațiilor din partea populației.
Surse
Consiliul European. 2021. Ziua Internațională a Libertății Presei: Declarația Înaltului Reprezentant în numele UE. Mai 2. https://www.consilium.europa.eu/ro/press/press-releases/2021/05/02/world-press-freedom-day-declaration-by-the-high-representative-on-behalf-of-the-eu/.
Echipa Reporters Without Borders. 2018-2021. Violations of press freedom barometer. https://rsf.org/en/barometer?year=2021&type_id=233#list-barometre.
Fürstenau, Marcel. 2021. Coronavirusul este o plagă și pentru libertatea presei. April 20. https://www.dw.com/ro/coronavirusul-este-o-plagă-și-pentru-libertatea-presei/a-57262083.
Popescu, Andrei Luca. 2019. „Reporteri fără frontiere”, despre libertatea presei în România: „Bine ați venit în anii ’90!”. Aprilie 18. https://romania.europalibera.org/a/reporteri-fara-frontiere-libertatea-presei-romania/29889393.html.
Smith, Helena. 2021. Greek crime journalist shot dead in Athens in ‘execution-style’ murder. Aprilie 9. https://www.theguardian.com/world/2021/apr/09/greek-journalist-george-karaivaz-shot-dead-in-athens.
