Material realizat de Adrian Călugăru și Marilena Veronica Ene
Cu un ochi pe situația din teatrele de operațiuni din Siria și cu altul pe negocierile de pace dintre regimul lui Bashar al-Assad și opoziția moderată, titlurile mass-media acordă din nou spații ample subiectului, în timp ce ecourile afacerii Mossack Fonseca se extind și provoacă primele valuri de reacții de auto-apărare ale sistemelor puse sub acuzație: China și Rusia acuză conspirații și cenzurează informațiile apărute în presa de pe mapamond. Astfel, negocierile de pace din Siria au fost amânate pentru a fi testată seriozitatea actorilor implicați în negocieri, în timp ce dintr-o analiză Al Jazeera aflăm mai multe despre structura contingentului militar al Rusiei după presupusa retragere din Siria care a încheiat etapa raidurilor aeriene împotriva Statului Islamic. Între timp, povestea refugiaților își consumă o nouă dramă, după ce aflăm că starea psihică a unora ar putea să se deterioreze până la comiterea unor gesturi extreme, chiar și de sinucidere, mai ales după ce s-a relevat că unii dintre migranți au fost returnați din Grecia în Turcia din greșeală. În fine, încă un activist secularist din Bangladesh a fost asasinat de extremiști islamiști, devenind cea de-a 5-a victimă dintr-o serie de violențe îndreptate împotriva celor care aduc critici religiei majoritare din acest stat în ultimul an. Despre cele mai importante 10 subiecte din actualitatea geopolitică de pe mapamond, aflați pe scurt din titlurile de mai jos.
TITLURILE ZILEI
1. Începutul unei noi serii de discuții pe tema păcii și încheierea războiului sirian a fost amânată cu două zile pentru ca mediatorul ONU Staffan de Mistura să poată călători la Damasc și Teheran pentru a putea transmite poziția acestora cu privire la o posibilă tranziție politică, conform Reuters. De Mistura a declarat că vrea să verifice atât poziția părților internaționale cât și a celor regionale pentru a se asigura că există poziție comună pentru ceea ce ar putea fi o schemă de tranziție politică.
2. Rusia se declară a fi principalul mediator în conflictul din regiunea Nagorno-Karabakh unde violențele au izbucnit din nou, informează Reuters. Moscova speră să fie liderul ce va media conflictul dintre Azerbaidjan și Armenia, concurând pentru acest rol cu Washington. Astfel, ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, a subliniat rolul special de mediere al Moscovei în cadrul unei vizite efectuate la Baku, capitala Azerbaidjanului, afirmând că ”dincolo de orice, suntem interesați – poatae mai mult decât alți parteneri ai acestor două state – ca acest conflict să fie aplanat cât de curând posibil” Mai mulți oameni au fost uciși în această săptămână după ce armata azeră și separatiștii armeni au tras focuri de armă, provocând îngrijorare la nivel global cu privire la izbucnirea unui război deschis.
3. Autoritățile chineze au impus cenzura asupra tuturor site-urilor din China, ordonând ca tot conținutul legat de Panama Papers să fie eliminat, pe măsură ce au apărut dezvăluiri cu privire la rudele unor importanți lideri comuniști care s-au folosit de companii de tip offshore pentru a-și ascunde averile, conform The Guardian. Documentele ce proveneau din data de baze Mossack Fonseca au dezvăluit că trei din cei șapte membri ai consiliului de conducere al partidului, așa numitul politburo, dețineau companii ce erau clienți ai firmei de avocatură offshore. În scandal sunt implicate și rude ale președintelui Xi Jinping.
4. Refugiații sirieni și afgani ce se confruntă cu posibilitatea deportării de pe insulele grecești Lesbos și Chios, amenință că mai degrabă își vor lua propria viață decât să fie trimiși în Turcia, odată cu implementarea acordului dintre UE și Ankara, conform The Guardian. În cursul zilei de luni 202 migranți au fost trimiși cu forța pe coasta turcă ca urmare a intrării în vigoare a acordului care vrea să rezolve problema migrației neregulare către Europa.
5. Sute de protestatari au ieșit pe străzile din capitala Bangladeshului pentru a cere autorităților să-i aresteze și să-i pedepsească pe cei resposabili de uciderea unui student la drept care a criticat islamismul pe propria pagină de Facebook, conform The Guardian. Aproximativ 350 de activiști membri ai organizației seculare Ganajagaran Mancha au participat la demonstrație după ce tânărul Nazimuddin Samad a fost ucis miercuri noapte în Dhaka. Samad, în vârstă de 28 de ani era unul dintre cei 84 de bloggeri ateiști aflați pe lista unui grup de islamiști radicali, listă pe care aceștia au transmis-o și ministrului de interne al Bangladeshului. Asasinatul tânărului este cel mai recent incident dintr-o serie de asasinate produse la nivel național la adresa actiștilor seculari și bloggerilor.
6. Cel puțin 200 de persoane angajate ale unei fabrici de ciment au fost date dispărute în urma unui atac despre care se presupune că ar fi fost realizat de militanți ai Statului Islamic, în apropiere de Damasc, informează BBC. Muncitorii au fost răpiți din dormitoarele unde se aflau cazați, la periferia orașului Dumeir. Unul dintre administratorii fabricii a declarat că nimeni nu a putut să mai ia legătura cu muncitorii după atacul care a avut loc luni, într-o zonă în care forțele guvernamentale și militanții SI au fost implicate în ciocniri violente.
7. Directorul Centrului pentru Protecția față de Terorism din SUA, Christopher Piehota, a declarat că statele europene pot face mult pentru a-i monitoriza pe teroriști deoarece acestea nu se folosesc îndeajuns de uneltele oferite de americani pentru lupta împotriva terorismului, anunță CNN. ”Este îngrijorător că partenerii noștri nu folosesc toate datele pe care le-am oferit”, a declarat oficialul american. ”Noi le-am oferit (statelor UE – n.r.) uneltele necesare. Le-am oferit sprijin și aș găsi îngrijorător faptul că ei nu foloesc aceste unele pentru a ajuta la scanarea în scopuri de securitate din aviație, marină, la granițe, pentru vize sau alte tipuri de călătorie”, a mai adăugat acesta.
8. Componenta forțelor militare ruse din Siria și-a schimbat structura odată cu anunțata retragere a forțelor aeriene, făcută de președintele rus Vladimir Putin, însă dacă aparent se părea ca a avut loc o retragere, ceea ce s-a întâmplat mai exact reprezintă doar o decizie tactică de înlocuire a avioanelor de vânătoare cu elicoptere de asalt folosite în noile operațiuni împotriva Statului Islamic, se arată într-o analiză Al Jazeera. Astfel, dacă o mare parte a flotei aeriene a revenit în Rusia, modelele Su-30 și Su-35S au rămas în continuare în contingentul forțelor aeriene rusești, acestora adăugându-li-se și elicopterele Mi-35 Hind, precum și noile modele Mi-28 Havoc și Ka-52 Alligator, pentru a fi folosite în operațiuni combatante desfășurate împotriva unor ținte mobile, aflate pe fugă sau în retragere, dar care pot provoca mult mai multe pagube decât până acum din cauză că spre deosebire de avioanele folosite până acum în raiduri, elicopterele de asalt zboară la înălțimi mai mici și pot fi doborâte cu lansatoare de rachete fixe sau portabile.
9. Armata israeliană și-a triplat ritmul de demolări ale structurilor deținute de palestinieni în teritoriile ocupate în ultimele 3 luni, se arată într-un raport al Organizației Națiunilor Unite, potrivit Al Jazeera. Datele coroborate de biroul ONU pentru coordonarea afacerilor umanitare (OCHA), care operează în Gaza, Cisiordania și Ierusalimul de Est, arată un număr mediu de 50 de demolări pe lună, în perioada 2012-2015, în timp ce cifrele se ridică la 165 în ianuarie, și nu mai puțin de 235 de demolări doar în luna februarie. Armata israeliană, care a ocupat Cisiordainia din 1967, susține că demolările survin din cauza ilegalității structurilor construite, acestea fiind ridicate fie fără permis, într-o zonă închisă de armată pentru trageri, fie pentru că încalcă alte restricții de planificare și zonale. Pe de altă parte, reprezentanți ai organizațiilor pentru drepturile omului și ai ONU susțin că este aproape imposibil pentru palestinieni să obțină un permis de construcție, deoarece zonele de tragere ale armatei sunt deseori decrate, dar rareori folosite, iar multe dintre restricțiile de planificare datează din perioada mandatului de guvernare al Regatului Britanic, din anii 1930.
10. Protestatarii au aruncat cu pietre în sediul parlamentului, iar partidele de opoziție au boicotat ședința prin care fostul premier Hashim Thaci a fost învestit ca președinte al Kosovo, pe fondul unei crize politice acute, informează Russia Today care citează Reuters. Opoziția din statul cu populație majoritar albaneză care și-a autoproclamat independența față de Serbia în 2008 l-a acuzat pe Thaci că a semnat un acord mediat de UE prin care minorității sârbe îi sunt acordate mai multe drepturi asupra deciziilor unui parlament local. Cu toate acestea, Thaci a fost ales în februarie președinte de către parlament, pentru un mandat de 5 ani și un rol cu preponderență ceremonial.