TITLURILE ZILEI
1. Primele vase cu migranți care au fost deportați din Grecia în Turcia, în acord cu înțelegerea dintre UE și Ankara, au ajuns în portul Dikili, informează Reuters. Potrivit unor oficiali de la agenția de frontieră a UE Frontex, cele două ambarcațiuni, care au plecat din insula Lesbos, au avut la bord 131 de persoane deportate, dintre care majoritatea cetățeni din Pakistan, Bangladesh și Maroc, care urmau oricum să fie deportați înainte de intrarea vigoare a acordului.
2. Relațiile dintre Germania și Rusia au intrat într-o nouă etapă, una extrem de rece, reflectată recent de întâlnirea miniștrilor de externe din cele două țări, Serghei Lavrov și Frank-Walter Steinmeiter, relatează Reuters. După anexarea Crimeei de către Rusia, cele două state au purtat un dialog intens pentru moderarea crizei din estul Ucrainei, însă eșecul de a găsi o cale de compromis a distanțat Berlinul de Moscova. Astăzi, Germania acuză Rusia de stimulare a unei campanii pentru înlocuirea Angelei Merkel și promovarea unor formațiuni politice extremiste. Materialul sursei citate subliniază un moment important din timpul întrevederii celor doi oficiali, acela când ministrul rus i-a atras atenția omologului său asupra cazului unei fete dintr-o familie germano-rusă, care a acuzat că a fost violată de imigranți, în ianuarie. Între timp însă, autoritățile germane au clarificat că povestea fetei nu era veridică, iar ministrul german de externe a fost pus într-o situație neplăcută de a da explicații pentru un eveniment care nu a avut loc.
3. Unul dintre principalii lideri ai frontului al-Nusra, afiliat rețelei teroriste al-Qaida, a fost ucis într-un raid al forțelor aeriene ruse sau siriene, în provincia Idlib, din nord-vesul Siriei, a informat Observatorul Sirian pentru Drepturile Omului, citat de The Guardian. Potrivit sursei citate, alți 20 de militanți, printre care și străini sau rebeli din opoziția moderată siriană și-au pierdut viața în urma raidului aerian. Abu Firas, cunoscut și sub porecla ”Sirianul”, devenise o figură populară cu mulți adepți, fiind considerat drept un purtător de cuvânt al frontului al-Nusra.
4. Rusia a atras atenția Turciei să înceteze orice interferență în politica internă a statelor învecinate și să oprească finanțarea terorismului, informează Reuters. Ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, a afirmat că ”în general, este important ca vecinii noștri turci să nu se mai amestece în afacerile interne ale altor state, fie ele Irak sau Siria. Sunt suficiente dovezi și fapte care arată că turcia continuă aceste interferențe și că sprijină terorismul”. Lavrov a făcut referire totodată și la potențialul sprijin pe care Turcia l-ar acorda Azerbaidjanului în conflictul din Nagorno-Karabah, unde recent au avut loc violențe.
5. Circa 8.000 de trupe americane și filipineze au început o sesiune anuală de exerciții militare, în contextul tensiunilor provocate de ambițiile Beijingului din Marea Chinei de Sud, deși un comandant filipinez a negat că acesta ar fi scopul exercițiilor, scrie Reuters. În următoarele 2 săptămâni, cei doi aliați vor testa capacitățile de comandă și control, comunicații, logistică și procedurile de mobilitate pentru a deservi securitatea umanitară și maritimă, au afirmat oficiali din ministerul apărării. Trupele celor două state vor simula totodată și recapturarea unei platforme petroliere de pe mare și o aterizare amfibie pe o plajă din Filipine.
6. Peste 23.000 de semnături au fost strânse, iar câteva mii de islandezi au protestat în capitala Reykjavik pentru a-i cere demisia premierului Sigmundur Gunnlagusson, după publicarea informațiilor obținute din scurgerea de documente ale firmei Mossack Fonseca, în urma cărora a fost revelat faptul că actualul premier a realizat investiții în companii offshore care au deținut acțiuni la băncile islandeze implicate în colapsul financiar al țării în urmă cu câțiva ani, relatează The Guardian. Într-o țară cu doar 330.000 de locuitori, aproape 10% din populația înteagă a Islandei îi cere demisia premierului, acuzat că și-a mascat depozitele financiare prin intermediul unei firme offshore, ale cărei drepturi i-au fost cedate de acesta soției sale pentru suma de 1 dolar.
7. Aung San Suu Kyi va renunța la preluarea a două dintre cele 4 portofolii pentru care fusese nominalizată în noul guvern din Myanmar, pe fondul unor critici cu privire la rolul deținut de aceasta în politica țării, după ce a fost oprită să candideze la președinția statului controlat în ultimele 6 decenii de junta militară, scrie BBC. Suu Kyi a promis că va conduce Myanmar prin intermediari, așa cum este președintele Htin Kyaw, un apropiat al său din cadrul mișcării pro-democratice pe care aceasta o conduce. Ea va prelua în cadrul guvernului doar portofoliile externelor și pe cel de ministru în cadrul biroului prezidențial, renunțând la educație și energie, unde fusese de asemenea nominalizată. Totodată, Suu Kyi va prelua și un nou post de ”consilier de stat”, creat special pentru aceasta de parlamentul din Myanmar, care va avea atribuții similare cu cele ale unui prim-ministru.
8. Cultura profesională de muncă în exces din Japonia a provocat o creștere a ratei deceselor din cauza suprasolicitării, relatează The Telegraph. Potrivit unor statistici guvernamentale, referirile legale la ”karoshi” – termenul japonez pentru suprasolicitare prin muncă – a ajuns la 1.456 de cazuri. Majoritatea acestora sunt conectate cu domenii precum sistemul de sănătate, transporturi, servicii sociale și construcții, toate acestea provocând neajunsuri din cauza programului de lucru în exces. De asemenea, în ciuda unei asocieri tradiționale cu privire la rolul bărbatului-salariat din societatea japoneză, tot mai multe femei tinere, majoritatea angajate temporar, se confruntă cu fenomenul ”karoshi”, despre care unele voci afirmă că ar fi un fenomen de 10 ori mai mare decât cifrele oficiale, dar autoritățile și victimele preferă să nu recunoască problema.
9. Iranul a trimis mai multe comandouri în Siria, pe post de consiliere, potrivit unui oficial militar, care sugerează că armata siriană folosește totodată și forțe paramilitare pentru a-l ajuta pe președintele Bashar al-Assad în războiul civil din țară, informează Reuters. Generalul Ali Arasteh, ofițerul adjunct de legătură al forțelor armate terestre iraniene, a precizat că Iranul ”trimite comandouri din Brigada 65 și alte unități în Siria cu rol de consultanță”. Iranul, care este principalul aliat regional al Siriei, a trimis până acum în ajutorul președintelui Bashar al-Assad membri ai Corpului Gărzilor Revoluției Islamice, o entitatte paramilitară care asigură stabilitatea regimului de la Teheran.
10. Exporturile de petrol ale Iranului au depășit 2 milioane de barili pe zi, ca urmare a ridicării sancțiunilor impuse în urma programului nuclear al Teheranului, a anunțat ministrul petrolului Bijan Zanganeh, potrivit Business Insider. Acesta a precizat că exporturile condensate de petrol și gaze au crescut cu peste 250.000 de barili pe zi, de la data de 1 martie, potrivit agenției Sahna. Volumul exporturilor de petrol din Iran a provocat un nou val de scădere a cotației petrolului la nivel global, după ce prețurile începuseră să crească în urma unui acord de înghețare a volumului producției celor mai mari producători de petrol la nivel global.
”SUB RADAR”
- Premierul Spaniei a anunțat că va începe demersurile pentru a modifica programul de lucru, prin renunțarea la tradiționalele ore de siestă, pentru a alinia politica muncii din restul statelor europene, informează The Independent. Mariano Rajoy, care este în continuare liderul coaliției de centru-stânga, vrea să renunțe la cele 3 ore de pauză pentru sista de după-amiază și să instaureze un program de 8 ore, de la 9 la 18, ca în restul statelor europene, o decizie despre care se speculează că este motivată de un calcul politic în perspectiva alegerilor anticipate care sunt așteptate să aibă loc dacă negocierile pentru formarea unui guvern vor eșua în următoarele săptămâni. Totodată, o altă inițiativă anunțată de premierul Rajoy prevede ca Spania să revină la ora Europei de Vest, GMT, după ce pe timpul fostului dictator Franco, ora Spaniei a fost aliniată la cea a Europei Centrale, în asentiment cu aliații naziști din acea perioadă.
- Ucraina a lansat o campanie fără precedent de a înnăbuși o criză a minelor, a cărei dimensiune este relevată abia în prezent, pe măsură ce locuitorii din estul țării se reîntorc la casele lor și la locurile de muncă, informează The Guardian. Deși Ucraina a ratificat tratatul de interzicere a minelor în 1997, forțele sale armate și rebelii pro-ruși au folosit în mare măsură din arsenalul dispozitivelor explozive din perioada sovietică. ONU estimează că în prezent minele se întind pe o suprafață de circa 30.000 de hectare, fapt care îngreunează eforturile de înlăturare a acestora. Până acum, peste 600 de soldați și civili, dintre care zeci de copii, și-au pierdut viața, iar circa 2.000 de persoane au fost rănite de mine și obuze neexplodate.
- Activiștii pro-marijuana au organizat un protest în fața Casei Albe din Washington DC și și-au aprins mai multe țigări cu marijuana riscând să fie reținuți de forțele de ordine, în contextul în care au atras atenția asupra legii federale a SUA cu privire la consumul de cannabis, scrie The Independent. Protestatarii i-au cerut președintelui Barack Obama să relaxeze legislația cu privire la consumul și posesia de marijuana, aceștia fiind pregătiți să-și asume eventualitatea în care ar fi fost reținuți de forțele de ordine. Până acum, consumul recreațional de marijuana este legal doar în statele Oregon, Washington, Colorado și Alaska, acesta fiind permis în scopuri medicale și în alte 19 state.