Politicall.ro Educare prin informare
Articole relevante
Armistițiul din Siria a intrat în vigoare de câteva ore, în timp ce comisiile electorale din Iran și Irlanda numără rezultatul votului din alegerile parlamentare desfășurate în aceste țări. Între timp, Camerunul anunță că a eliberat 850 de prizonieri și a ucis 92 de militanți ai Boko Haram, iar ex-lidera de la Buenos Aires, Cristina Fernandez, a fost chemată în fața justiției pentru a răspunde întrebărilor într-una dintre anchetele în care este cercetată. La Moscova, mii de ruși comemorează un an de la dispariția lui Boris Nemțov, în timp ce în Grecia, refugiații afgani se întreabă de ce tocmai au devenit indezirabili pentru a pătrunde pe teritoriul statelor europene. Am selectat 10 titluri despre cele mai importante evenimente din actualitatea internațională, pe lângă câteva materiale aflate ”sub radar”, cărora chiar dacă li se acordă o vizibilitate redusă, credem că merită trecute în revistă.
TITLURILE ZILEI
1. Armele au tăcut, aproape în totalitate, în cele mai multe dintre zonele de conflict din Siria, după 5 ani de la izbucnirea războiului civil care a făcut până în prezent 250.000 de victime, lăsând 11 milioane de oameni fără adăpost, relatează Reuters. Armistițiul intrat în vigoare la miezul nopții de vineri spre sâmbătă a fost în mare măsură respectat, cu câteva excepții izolate, printre care și schimburi de focuri în capitala Damasc. Rusia, care a declarat că va continua raidurile aeriene împotriva grupărilor islamiste care nu fac acordul armistițiului, a anunțat că va suspenda timp de o zi orice atacuri pentru a se asigura că nu vor fi lovite ținte de altă natură din greșeală. Armistițiul intrat în vigoare astăzi reprezintă primul pas dintr-un îndelungat proces de pace care să pună capăt unuia dintre cele mai sângeroase conflicte de după cel de-al Doilea Război Mondial. Dacă încetarea focului va fi respectată, este de așteptat ca următoarea rundă de discuții să aibă loc pe 7 martie.
2. Reformiștii și conservatorii moderați se află la conducere, după anunțarea primelor rezultate ale alegerilor parlamentare în urma scrutinului de vineri, indicând faptul că președintele Hassan Rouhani ar putea beneficia de un legislativ favorabil în promovarea agendei interne, informează Al Jazeera. După primele rezultate anunțate, este de așteptat ca niciunul dintre blocurile politice principale nu va deține majoritatea în parlamentul format din 290 de locuri. Chiar dacă nu au fost anunțate cifre oficiale, se pare că, potrivit unor informații furnizate de agențiile de presă iraniene Fars și Mehr, precum și o numărătoare paralelă monitorizată de Associated Press, conservatorii radicali sunt principala facțiune pierzătoare ca număr de mandate, în detrimentul reformiștilor moderați, care ar fi obținut cel mai bun scor din ultimii 12 ani.
3. Principalele forțe politice din Irlanda sunt puse în fața unei alianțe fără prcedent, sau a spectrului repetării alegerilor parlamentare, după primele rezultate ale scrutinului de vineri, în urma căruia formațiunea premierului Enda Kenny și-a redus simțitor avansul în fața opoziției și ar putea să fie înlăturată de la guvernare, anunță Reuters. Chiar dacă guvernarea lui Kenny a obținut rezultate pozitive, iar Irlanda a trecut cu bine peste un împrumut financiar ca urmare a crizei economice, devenind între timp economia din Europa cu cea mai mare creștere, alegătorii irlandezi au sancționat politicile acesteia. Formațiunea condusă de Enda Kenny, Fine Gael, a câștigat alegerile, însă cu doar 24,8% din voturi, față de 36% obținute în urmă cu 5 ani și cu mult sub pragul de 30% preconizat de sondajele de opinie. Misiunea Fine Gael de a forma guvernul a fost îngreunată și de scorul slab, de 7,1% obținut de Partidul Laburist, partenerul de coaliție. Pe de altă parte, rivalul istoric al actualului partid de guvernare, Fianna Fail, a obținut 21,1%, alimentând speculațiile potrivit cărora cele 2 mari partide irlandeze, urmașele rivalilor războiului civil de acum 100 de ani, ar putea conlucra în premieră pentru o coaliție puțin probabilă.
4. Armata Camerunului a anunțat că a lichidat 92 de membri ai grupului islamist militant Boko Haram, eliberând din captivitate 850 de săteni într-o operațiune coordonată împreună cu forțele nigeriene, a anunțat guvernul de la Yaounde, potrivit The Guardian. Operațiunea a avut loc în satul de frontieră Kumshe, aflat pe teritoriul Nigeriei, și s-a desfășurat sub asuspiciile unei forțe multinaționale care luptă împotriva Boko Haram. Militanții grupului islamist, care a fost descris de către Statele Unite ale Americii drept cea mai violentă grupare teroristă, își desfășoară activitate în teritorii aflate pe teritoriul Nigeriei și a statelor vecine și recurge la atacuri asupra populației civile și a forțelor armate, în încercarea de a impune legea sharia asupra teritoriilor controlate.
5. Toți bărbații unui sat din Iran ar fi fost executați de autorități din cauza activităților de trafic de droguri, precizează The Independent. Informația a fost publicată după ce vicepreședintele pentru problemele femeilor și familiei, Shahindokht Molaverdi, a cerut suplimentarea ajutorului acordat familiilor condamnaților, informează The Independent. ”Avem un sat în regiunea Sistan și Baluchistan, unde toți bărbații au fost exectutați”, a declarat aceasta pentru agenția de presă Mehr. ”Astăzi, copiii acestora sunt potențiali dealeri de stupefiante, fie pentru că vor să se răzbune pentru execuțiile taților lor, fie pentru că trebuie să asigure nevoile financiare ale familiilor din cauză că nu primesc sprijinul necesar de la guvern”, a mai spus aceasta.
6. Fosta președintă a Argentinei, Cristina Fernandez de Kirchner, a fost citată de un tribunal pentru a răspunde unor întrebări cu privire la gestionarea guvernului pe care l-a condus a pieței valutare futures, aceasta devenind prima acțiune întreprinsă legal împotriva sa în contextul mai multor investigații în care Fernandez este cercetată, precizează The Guardian. Potrivit judecătorului federal Claudio Bonadio, Fernandez este suspectată că a luat parte la o schemă care ar fi păstrat moneda națională argentiniană – peso-ul – la un nivel inflaționist prin vânzarea de derivate sub nivelul pieței. Totodată, vânzarea acestora ar fi condus la o scădere drastică a rezervelor băncii centrale din Argentina.
7. Orașul Verona, aflat în nordul Italiei, a interzis începând cu această săptămână, deschiderea unor noi restaurante care oferă o varietate ”etnică” de mâncăruri sau care folosesc produse prăjite de tip fast-food, scrie The Telegraph. Măsura luată de administrația locală a orașului renumit pentru preparatele culinare ușoare a fost promovată de primarul independent Flavio Tosi. ”Cu ajutorul acestei prevederi, nu vor mai fi deschise localuri sau fast-fooduri care vând mâncare preparată într-un mod care ar avea un impact asupra decorului orașului. Aceasta protejează nu numai patrimoniul nostru istoric și arhitectural, cât și tradiția unei culturi tipice pentru teritoriul Veronei”, a afirmat acesta.
8. Câteva mii de cetățeni ruși au mărșăluit pe străzile Moscovei pentru a comemora un an de la asasinarea liderului opoziției, Boris Nemțov, aceștia cerând autorităților să găsească și să-i pedepsească pe cei care au ordonat uciderea acestuia, scrie Reuters. Fost vice-prim-ministru al Rusiei, Nemțov devenise unul din liderii opoziției de la Moscova și un critic virulent al președintelui Vladimir Putin, el fiind asasinat în apropierea Kremlinului în timp ce se îndrepta spre casă împreună cu prietena sa cu care luase cina la un restaurant. Anchetatorii au pus sub acuzare un grup de bărbați din Cecenia pentru uciderea lui Nemțov, însă suporterii acestuia susțin că inculpații sunt doar simpli executanți ai unor ordine transmise de persoane mult mai importante.
9. Iranul a depășit pentru scurt timp o limită trasată cu statele cu care a negociat ridicarea sancțiunilor internaționale din cadrul dosarului nuclear al țării, a anunțat Agenția Internațională pentru Energie Atomică, organismul de monitorizare și control al Națiunilor Unite, anunță Reuters. Potrivit înțelegerii agreată anul trecut în iulie cu Statele Unite, Rusia, China, Franța, Marea Britanie și Germania, Iranul are dreptul de a deține 130 de tone de apă grea. ”Pe 17 februarie, AIEA a verificat faptul că stocul de apă grea al Iranului a atins cifra de 130,9 tone”, se precizează într-un raport al agenției. Între timp, însă, 20 de tone au fost exportate în afara țării, coborând din nou stocul de apă grea sub nivelul de 130 de tone, măsura de export a excedentului fiind agreată în cadrul înțelegerii dintre Teheran și statele aflate la masa negocierilor.
10. Economia mondială ”va suferi un șoc” dacă Marea Britanie va părăsi Uniunea Europeană, au afirmat miniștrii de finanțe și guvernatorii băncilor naționale ai blocului G20, la capătul unui summit de două zile care a avut loc la Shanghai, scrie CNN. ”Dacă pentru economia mondială va fi un șoc, gândiți-vă cum va fi atunci pentru Marea Britanie”, a afirmat cancelarul trezoreriei Regatului Unit, George Osborne. ”Liderii finanțelor celor mai mari economi au dat un verdict unanim”, a mai menționat acesta.
”SUB RADAR”
”Încă de când eram copil, visam la faptul că Europa este capabilă să înțeleagă înțelesul umanității, însă acum îmi dau seama că nu o poate face”, spune Umet Ahmadi, un tânăr afgan de 18 ani din capitala Kabul, jurnaliștilor Al Jazeera. Acesta a încercat, la fel ca mulți alți concetățeni, să emigreze în Europa, însă se află acum blocat în Grecia, deoarece granița cu Macedonia este închisă, iar autoritățile de la Skopje au anunțat fără niciun avertisment că cetățenilor din Afganistan nu le mai este permis accesul pe teritoriul lor. Afganii sunt astfel ultima dintre națiile cărora le este interzis accesul în Europa, în materialul Al Jazeera fiind prezentată drama unor oameni care descriu scenele de război și tortură care au loc zilnic în țara lor și nedumerirea pe care aceștia o au când descoperă situația cu care ajung să se confrunte când intră pe teritoriul Uniunii Europene.
- În urmă cu 5 săptămâni, președintele Consiliului European, Donald Tusk, a transmis un avertisment serios celor 28 de state membre: să vină cu măsuri coerente de aplanare a crizei refugiaților în următoarele 2 luni, altfel riscă instaurarea haosului. În mod surprinzător pentru viteza cu care se iau măsuri politice în UE, mulți dintre liderii naționali au acționat rapid, anunțând înăsprirea măsurilor aplicate la frontieră precum și îndrumări cu privire la gestionarea solicitanților de azil, însă o problemă o constituie faptul că nu întotdeauna aceștia aderă la regulile europene, posibil nu respectă nici dreptul internațional și nici unitatea imaginată de Tusk, ci mai degrabă apelează la vechile alianțe istorice în detrimentul menținerii unei solidarități comunitare, notează New York Times. Astfel, Austria a aprobat alături de alte state balcanice măsuri dure pentru limitarea numărului de migranți care pătrund pe teritoriul acestora, criticii susținând că mișcarea aduce aminte de vremurile Imperiului Habsburgic. De asemenea, patru foste state-satelit sovietice s-au alăturat unui nou bloc de opoziție privind acceptarea cotelor de migranți, condus de Polonia și Ungaria.
