O zi aparent liniștită pe radarul mass-media îi aduce în prim-plan din nou pe refugiații care au atins un număr-record de intrări pe teritoriul Uniunii Europene, precum și pe șeful de stat american care ține să-și ducă la împlinire promisiunile din campania electorală și să înainteze planul de închidere a închisorii Guantanamo. Între timp apele s-au liniștit, la propriu, în Fiji, unde a început curățenia și evaluarea pagubelor produse de un ciclon nemaiîntâlnit în arhipelag, dar și la figurat, în Bolivia, unde rezultatele oficiale confirmă eșecul lui Evo Morales de a-i convinge pe alegători să poată candida pentru un al 4-lea mandat. Iar dacă doriți să știți cu ce s-au ocupat 13 dintre cei mai cunoscuți dictatori din istorie, The Independent a publicat un material pe care îl menționăm la rubrica ”sub radar”. Am selectat 10 titluri despre cele mai importante evenimente din actualitatea internațională, pe lângă câteva materiale aflate ”sub radar”, cărora chiar dacă li se acordă o vizibilitate redusă, credem că merită trecute în revistă.
TITLURILE ZILEI
1. Peste 100.000 de refugiați și migranți au sosit în Europa în acest an, de 3 ori mai mulți decât în prima jumătate a anului 2015, un an în care s-au înregistrat cifre record de imigranți, anunță The Guardian. Până acum au fost înregistrați 102.500 de persoane care au intrat în Europa prin insulele Samos, Kos și Lesbos, din Grecia, în timp ce alți 7.500 au pătruns prin Italia, informează Organizația Internațională pentru Migrație (OIM). Totodată, în primele 6 săptămâni ale anului au fost înregistrate 411 decese între migranții care au încercat să ajungă în Europa. OIM a mai informat că 20% dintre migranți provin din Afganisatan, în timp ce jumătate dintre aceștia sunt cetățeni sirieni.
2. Președintele Barack Obama a lansat o ultimă tentativă în timpul mandatului pe care îl deține pentru a convinge Congresul Statelor Unite ale Americii să închidă penitenciarul militar de la Guantanamo Bay, din Cuba, în ciuda opoziției puternice a legislatorilor față de transferul deținuților pe teritoriul SUA, relatează Reuters. Președintele, care are susținerea Partidului Democrat, a cerut congresmenilor majoritar republicani să îi acorde propunerii sale ”o audiere corectă”, precizând că nu dorește să transfere inițiativa succesorului care îi va lua locul la Casa Albă în ianuarie 2017. Planul prezentat de președinte a fost aprobat și de Pentagon și prevede transferul a 30-60 de deținuți în 13 potențiale centre de detenție de maximă securitate de pe teritoriul SUA.
3. Gestionarea ”rușinoasă” de către statele europene a crizei migranților, precum și eforturile acestora de a contracara amenințările teroriste riscă să submineze angajamentul istoric în resectarea drepturilor omului, susține Amnesty International potrivit Agenției France Presse. ”Europa, care este cea mai înstărită regiune din lume, nu este în stare să respecte drepturile fundamentale ale unora dintre cei mai mai persecutați oameni la nivel global, iar acest lucru este rușinos”, declară Secretarul General al AI, Salil Shetty. Acesta a cerut crearea unor rute sigure și legale pentru oamenii care ajung în Europa, iar tratamentul aplicat acestora ar trebui aplicat de la caz la caz și nu ca urmare a unei ”sancționări colective”.
4. Secretarul de Stat American, John Kerry, a declarat că se va orienta către aplicarea unui plan B care implică o împărțire teritorială a Siriei dacă armistițiul care urmează să intre în vigoare sâmbătă nu se va materializa, ori dacă o schimbare autentică a regimului actual către unul de tranziție nu va avea loc în următoarele luni, informează The Guardian. Kerry nu a pledat în favoarea unei secesiuni a Sirei și nu a detaliat ideile unui potențial plan B, limitându-se doar să afirme că ”este posibil să fie prea târziu pentru a menține unitatea Siriei dacă vom aștepta prea mult”.
5. Bilanțul victimelor înregistrate după ce arhipelagul Fiji a fost lovit de ciclonul Winston a ajuns la 42 de morți, în timp ce echipele de salvare încă nu au reușit să aibă acces la unele zone izolate, la câteva zile după cel mai devastator fenomen meteorologic cu care s-a confuntat această țară, informează BBC. Crucea Roșie a anunțat că numărul morților ar putea să crească pe măsură ce echipele de ajutoare continuă să fie trimise pe teren pentru a ajuta populația afectată și pentru evaluarea pagubelor materiale.
6. Autoritatea electorală din Bolivia a anunțat rezultatele finale ale referendumului convocat de președintele Evo Morales în urma căruia 51,5% dintre alegători au votat împotriva amendamentelor constituționale care i-ar fi permis acestuia să candideze pentru cel de-al 4-lea mandat la șefia statului, în 2020, scrie BBC. După anunțul oficial, președintele Morales, primul șef de stat provenit din populația indigenă din istoria Boliviei, a anunțat că va respecta rezultatul referendumului, punând capăt unor tensiuni acumulate în ultimele zile, pe fondul întârzierii rezultatelor oficiale care au determinat ambele tabere să își clameze victoria.
7. Coreea de Nord este dispusă să-și folosească arsenalul de arme de distrugere în masă dacă existența regimului de la Phenian ar fi amenințată, precizează generalul Curtis Scaparrotti, comandantul suprem al forțelor militare americnae din Coreea de Sud, informează CNN. Potrivit lui Scaparrotti, tensiunile din Peninsula Coreană se află la cel mai intens moment din ultimii 20 de ani. SUA are 30.000 de trupe staționate în Coreea de Sud, cele două state fiind amenințate recent de Phenian că vor exista repercursiuni ca urmare a organizării unor exerciții militare anuale comune ale celor 2 state aliate, programate în luna martie.
8. Cea mai puternică explozie a unui corp ceresc intrat în atmosfera Terrei de la evenimentul înregistrat în Rusia la Chelyabinsk, în 2013, a avut loc pe 6 feburarie, deasupra Oceanului Atlantic, la circa 1000 de kilometri distanță de țărmul Braziliei, anunță BBC. Evenimentul, despre care s-a aflat recent, a provocat o explozie la circa 30 de kilometri altitudine echivalentă cu detonarea a 13.000 de tone de TNT. Comparativ, explozia de la Chelyabinsk a echivalat cu 500.000 de tone de TNT detonate.
9. Cea de-a treia victorie consecutivă a lui Donald Trump într-unul din statele în care au fost organizate alegeri preliminare pentru desemnarea candidatului partidului republican la președinția Statelor Unite ale Americii, adaugă și mai multă frustrare și presiune pe tabăra contracandidaților săi, precizează Reuters. După alegerile din Nevada, de marți, Trump a înregistrat a 3-a victorie din cele 4 state în care au fost organizate până acum alegeri preliminare, acesta devansându-i la ultimul scrutin pe Marco Rubio și pe Ted Cruz. Candidatura lui Trump pare astfel tot mai solidă în contextul în care sondajele arată destul de favorabil pentru acesta în preajma alegerilor preliminare din ”Super-Marțea” de 1 martie, când republicanii din 12 state își vor exprima preferințele pentru prezidențiabili.
10. Ramon Castro, fratele mai mare al lui Fidel și Raul Castro, un crescător de vite și fermier dedicat care deseori a fost confundat pentru că semăna cu fratele său mai mic, Fidel, a încetat din viață, la 91 de ani, a anunțat presa de stat cubaneză, potrivit The Guardian. Cunoscut sub apelativul ”Mongo”, Ramon Castro a preferat să dețină un rol minor în revoluția condusă de frații săi mai mici, alegând să se ocupe de agricutură și creșterea animalelor, continuând ocupația părinților săi, care au emigrat din Spania.
“SUB RADAR”
- Parlamentarii din Macedonia au amânat alegerile naționale programate în luna aprilie, acceptând temerile exprimate de oficialii europeni și americani privind faptul că impasul politic în care se regăsește țara în prezent din cauza unui scandal de corupție nu poate crea un mediu propice pentru alegeri, informează Reuters. Guvernul conservator de la Skopje a acceptat anul trecut să organizeze alegeri anticipate, cu 2 ani înainte de termen, în urma unei înțelegeri mediate de Uniunea Europeană, pe fondul unui scandal declanșat de acuzații de interceptări ilegale ale convorbirilor și mai multe abuzuri în serviciu comise de oficiali ai statului. În vederea respectării calendarului, parlamentul a hotărât în ianuarie să voteze pentru auto-dizolvare pe 24 februarie, după ce premierul Nikola Gruevski și-a înaintat demisia. Totodată, însă, liderul opoziției socialiste a anunțat că va boicota scrutinul din aprilie, ca formă de protest față de incapacitatea guvernului de a-și limita influența asupra mass-media. Parlamentarii au votat, astăzi, amânarea pentru 7 aprilie a dizolvării parlamentului, cu 83 de voturi ”pentru”, din totalul de 123.
- Mass-media din Canada se confruntă cu o criză economică pe fondul scăderii prețului petrolului care a antrenat o diminuare a pieței de reclame și servicii de advertising, iar Comisia Canadiană pentru Radioteleviziune și Telecomunicații a avertizat asupra pericolului pe care restructurările și diminuarea salariilor din presă îl poate reprezenta pentru societate, anunță The Guardian. Redacțiile unor publicații canadiene s-au închis, iar alte publicații au decis să fuzioneze pe fondul acestei crize – cel mai mare trust de presă canadian, Postmedia Network Canada Corp, a hotărât să concedieze 90 de jurnaliști și să unifice redacțiile tabloidă și de pamflet în patru dintre marile orașe ale țării, în timp ce trustul Black Press a închis publicația Nanaimo Daily News, iar Guleph Mercury și-a sistat aparițiile printate, continuând doar în online cu conținut preluat din alte surse.
- De la profesori la artiști sau studenți ai unor seminarii teologice, ocupațiile unora dintre cei mai temuți dictatori din istorie nu au fost cu nimic diferite ale unor simpli cetățeni, se arată într-un material The Independent. Despre 13 dintre aceste personalități controversate este vorba în acest material cu tentă enciclopedică, printre cei enumerați aflându-se și Nicolae Ceaușescu, chiar dacă autorii articolului au ilustrat postarea despre fostul lider comunist cu o imagine a fiului său, Nicu Ceaușescu.