Material realizat de Mircea-Andrei Cuciureanu
Forțele ruse au reușit să cucerească uzina metalurgică Azovstal, ultimul front de rezistență al ucrainenilor din orașul port Mariupol, conform BBC. Reprezentanții Ministerului Apărării de la Moscova au declarat că „sistemul subteran al complexului, acolo unde se adăposteau luptătorii, a ajuns sub controlul complet al forțelor armate ruse”. Ultimele 531 de trupe ucrainene au părăsit metalurgia, această evacuare marcând finalul celui mai distrugător asediu din invazia rusă, de până acum. Președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, a declarat că ultimii apărători ai uzinei ai primit permisiunea din partea forțelor armate să evacueze zona de conflict pentru a-și salva viețile. Timp de săptămâni întregi uzina metalurgică Azovstal a fost încercuită de forțele ruse, acestea din urmă blocând toate culoarele umanitare. Printre persoanele blocate inițial în interior se numărau copii, femei și vârstnici, aceștia fiind evacuați în siguranță la începutul lunii în urma unor negocieri îndelungate coordonate de Organizația Națiunilor Unite și Crucea Roșie.
Miniștrii de finanțe din Grupul celor Șapte (G7) au picat de acord asupra asumării unui angajament financiar în valoare de 18.7 miliarde de euro, menit să ajute statul ucrainean în contextul invaziei ruse, relatează Deutsche Welle. Se estimează că Ucraina ar avea nevoie de aproximativ 15 miliarde de euro pentru a asigura funcționarea în continuare a instituțiilor publice, plata la timp a funcționarilor publici și disponibilitatea serviciilor de bază pentru cetățeni. Capacitatea Kievului de a colecta taxe a fost sever afectată de invazia rusă, așadar într-un comunicat oficial de presă miniștrii de finanțe din G7 au declarat că scopul acestui ajutor este „să ajute Ucraina să-și remedieze decalajul financiar și să continue să le asigure cetățenilor serviciile de bază necesare”. Ministrul de finanțe german, Christian Lindner, a declarat că situația financiară a Ucrainei nu ar trebui să afecteze capacitatea statului de a se apăra de Rusia, confirmând astfel angajamentul G7 față de statul est european, în cadrul întâlnirii de la Bonn.
Oficialii ucraineni au infirmat declarațiile prim-vicepremierului rus, Andrey Belousov, conform cărora centrala nucleară Zaporije ar urma să fie conectată la rețeaua de energie electrică a Rusiei, informează BBC. Trupele ruse au ocupat împrejurimile celei mai mari centrale nucleare din Europa, fiind trimiși și specialiști ruși meniți să monitorizeze activitatea colosului energetic de pe malul Niprului. Centrala este operată în continuare de către ucraineni, iar președintele agenției nucleare de stat a Ucrainei, Leonid Oliynyk, avertizează că posibila conectare a Zaporije la rețeaua de energie a Rusiei ar putea dura ani de zile, comparând acest proces cu procesul de construcție al Podului Crimeei.
Departamentul de Stat al Statelor Unite ale Americii a criticat atât poziția adoptată de China, cât și atitudinea Înaltului Comisar al Organizației Națiunilor Unite pentru Drepturile Omului, față de vizita acestuia în regiunea Xinjiang, raportează Reuters. Purtătorul de cuvânt al Departamentului de Stat, Ned Price, sunt „profund îngrijorați” de un posibil scenariu prin care autoritățile chineze ar restricționa accesul Înaltului Comisar, Michelle Bachelet, în zone în care se practică abuzuri asupra drepturilor omului. În același timp, un alt motiv de îngrijorare este „liniștea” venită din partea lui Bechelet cu privire la acuzațiile grave de genocid cu care se confruntă statul Chinez. Organizațiile pentru drepturile omului aproximează că un milion de uiguri sunt ținuți în captivitate în regiunea Xinjiang.
Emmanuel Macron a dezvăluit lista de miniștri ce vor alcătui noul cabinet, această remaniere fiind planificată înainte de alegerile parlamentare din luna iunie, informează Reuters. Macron și-a propus să conducă Franța „într-o manieră diferită” în cel de-al doilea mandat, încercând să se îndepărteze de concentrarea preponderentă pe reformă economică ce i-a marcat primul mandat și a „înstrăinat” electoratul. Confirmarea noului cabinet vine la aproape o lună distanță de alegerile parlamentare și este văzută ca o modalitate de a câștiga încrederea cetățenilor. Miniștrii precum Bruno Le Maire (economie, finanțelor și redresării) și Gérald Darmanin (interne) își păstrează pozițiile, în timp ce la Ministerul de Externe va fi condus de fosta ambasadoare a Franței la Londra, Catherine Colonna. De asemenea, pentru prima dată în 30 de ani, funcția de prim-ministru va fi ocupată de o femeie, Elisabeth Borne.