Festivalul de la Cannes propune in fiecare an, atat in cadrul competitiei, cat si in afara acesteia, o serie de filme care adopta deseori teme curajoase, uneori considerate tabu chiar si de catre societatile occidentale deschise progresului si avangardei. Totodata, critica politica realizata prin filme poate fi probabil cel mai bine surprinsa in cadrul acestui festival, organizat intr-o tara care se pozitioneaza drept o deschizatoare de drumuri traditionala in probleme sociale si ai carei cetateni sunt obisnuiti cu versurile „Marseillezei”, cafenelele literare si protestele sociale de amploare.
Nu intamplator, in plina dezbatere nationala pe tema casatoriilor homosexuale, in acest an la Cannes doua dintre filmele premiate au avut ca tema aceasta problema, despre care am scris aici. Insa festivalul de la Cannes este unul international, asa ca tensiunile politice si crizele societatilor din intreaga lume surprinse pe pelicula se desfasoara in fata unui public deja obisnuit cu astfel de abordari artistice, dar critice la adresa sistemului din care provin. Pentru publicul de la Cannes, controversa si tabuul sunt doar o alta forma de a prezenta normalitatea dintr-un spatiu socio-cultural.
„Les Films de Cannes à Bucarest” dezvaluie la aproape jumatate de an de la ecourile decernarii Palme d’Or atmosfera de pe covorul rosu de pe Coasta de Azur. Intre 25 si 31 octombrie, la cinema Elvira Popescu, cinema Pro si cinema Studio, vor fi proiectate filmele care au facut valuri in 2013, insa nu vor lipsi nici filme care au facut istorie in editiile trecute – in acest an, organizatorii il celebreaza pe regizorul Maurice Pialat, urmand sa prezinte trei filme de referinta din cariera acestuia: „Loulou” (1980); „A nos Amours” (1983) si „Van Gogh” (1991).
Din selectia filmelor celei de-a 4-a editii a festivalului de la Bucuresti nu lipsesc pelicule incomode pentru regimurile tarilor din care provin. Iranul este un astfel de caz, mai ales dupa emotia creata de proiectarea in premiera mondiala a documentarului „This is not a Film”, regizat de Jafar Panahi, in deschiderea din 2011 a festivalului de la Cannes. Recompensat in 1995 cu un Camera D’Or pentru filmul sau de debut, „The White Baloon” – primul mare succes al unui film iranian la Cannes – Panahi a devenit unul dintre cei mai apreciati regizori ai Noului Val iranian in cinema. A mai obtinut Leopardul de Aur la Locarno pentru „The Mirror”, in 1997, Leul de Aur la Venetia pentru „The Circle”, in 2000, precum si Ursul de Argint pentru „Offside”, in 2006. Devenit indezirabil pentru regimul de la Teheran, in 2010 a fost condamnat la 6 ani de inchisoare si i s-a interzis sa mai practice orice activitate cinematografica timp de 20 de ani. Acesta a incalcat insa interdicita si in timp ce astepta verdictul final pentru condamnarea la inchisoare, a realizat „This is not a Film”, impreuna cu un alt cineast iranian, Mojtaba Mirtahmasb. Proiectia de la Cannes a starnit deopotriva emotie si critici la adresa regimului de la Teheran. Panahi se afla si in prezent in inchisoare.
Un act de dizidenta a fost si prezenta regizorului iranian Mohammad Rasoulof in selectia Festivalului de la Cannes, cu Manuscripts Don’t Burn, un film turnat in secret si pastrat fara generic, pentru a nu-i pune in pericol pe cei care au lucrat la el. Cu acest thriller ambitios, Mohammad Rasoulof sfideaza cenzura regimului iranian, care i-a interzis sa mai faca film sau sa paraseasca tara timp de 20 de ani. Filmul este inspirat, se pare, de evenimente reale petrecute intre 1988 si 1998, cand regimul a pus la cale uciderea catorva zeci de intelectuali si activisti politici care se opuneau Republicii Islamiste si legii sharia. Personajul principal este un scriitor caruia politia secreta incearca sa-i distruga manuscrisele cu memoriile sale.
Critica internationala i-a oferit lui Mohammad Rasoulof Premiul FIPRESCI pentru un film din Un Certain Regard, trofeu care se adauga celui obtinut pentru Goodbye (2011), in aceeasi sectiune – Premiul de regie. Regizorul a fost condamnat impreuna cu Jafar Panahi la 6 ani de inchisoare, dupa ce a filmat fara permis. Ulterior, perioada i-a fost redusa la un an, iar momentan a iesit pe cautiune.
Un alt film care radiografiaza o tara marcata de violente si conflicte interminabile este „Heli”, o pelicula ce a socat audienta de la Cannes, potrivit unui comunicat al organizatorilor „Les Films de Cannes à Bucarest”. „Cu siguranta, este filmul cel mai explicit si mai realist in violenta lui din tot ce am vazut la Cannes din 2009 incoace, de la Kinatay al lui Brillante Mendoza”, se arata in „Variety”, citata in acelasi comunicat. Estella are 12 ani si locuieste cu tatal si fratele ei, Heli, cu sotia acestuia si cu copilul lor. Nici prezentul si nici viitorul nu par sa le rezerve mare lucru. Un tanar cadet de 17 ani se hotaraste s-o ia de sotie si sa fuga impreuna, insa are nevoie de bani. Drogurile confiscate de superiorii sai din politie si oficial distruse i-ar putea aduce bani buni, asa ca tanarul se decide sa le fure. Consecintele vor fi dramatice…
Un eveniment special la Les Films de Cannes à Bucarest va fi si proiectia documentarului Polluting Paradise (Garbage in the Garden of Eden), in regia lui Fatih Akin, proiectat in sectiunea Special Screenings la Festivalul de la Cannes, anul trecut. Regizorul german de origine turca este multi-premiat pentru filme ca Gegen die Wand (Ursul de Aur la Berlin, 2004), The Edge of Heaven (Premiul pentru scenariu, Cannes 2007) sau Soul Kitchen (2009).
Timp de cinci ani, Fatih Akin a documentat lupta locuitorilor unui sat din Turcia, Camburnu, cu guvernul, dupa ce acesta a decis ca acolo va fi instalata o groapa de gunoi imensa. Ce sanse au oamenii simpli, de pretutindeni, in batalia cu cele mai puternice institutii ale statului?, e intrebarea de la care porneste documentarul. Aparitia gropii de gunoi le-a schimbat profund vietile: de la poluare si mirosul insuportabil, pana la amenintarea ca nimeni nu le va mai cumpara produsele crescute in zona. Distribuitorul roman al filmului este Independenta Film.
Organizatorii au lansat recent si spotul editiei din acest an a festivalului:
Biletele s-au pus in vanzare din 23 septembrie, separat pentru fiecare dintre cele trei cinematografe: pentru CinemaPRO, pe www.eventim.ro, pentru Cinema Elvira Popescu, pe www.eventbook.ro, iar pentru Cinema Studio, de la casieria cinematografului. Programul proiectiilor pentru cele trei filme poate fi consultat pe site-ul www.filmedefestival.ro. Lista filmelor pentru care se pun in vanzare bilete va fi actualizata in permanenta pe www.filmedefestival.ro.
Les Films de Cannes à Bucarest a fost initiat in 2010 de Cristian Mungiu, cu sprijinul delegatului general al Festivalului de la Cannes, Thierry Frémaux. Editia a patra va fi organizata de Asociatia Cinemascop si Voodoo Films, in parteneriat cu Institutul Francez din Bucuresti si cu sprijinul Centrului National al Cinematografiei si al Ministerului Culturii. Festivalul beneficiaza de sprijinul distribuitorilor Independenta Film si Asociatia Macondo.