Politicall.ro Educare prin informare
Articole relevante
ESTONIA
Drapelul tarii: Trei benzi orizontale de culoare albastra (sus), neagra si alba; exista mai multe interpretari ale culorilor steagului; albastrul reprezinta credinta, loialitatea si devotamentul, dar poate sa reprezinte si cerul, mrea si lacurile tarii; negrul reprezinta solul tarii si trecutul intunecat si suferinta popurului estonian; albul reprezinta tendinta spre iluminare si de virtute si este culoarea de pe coaja de mesteacan si ninsoarea, precum si noptile de vara iluminate de soarele de la miezul noptii.
ISTORIC: După secole de dominatie daneza, suedeza, germana si rusa, Estonia si-a dobandit independenta in 1918. Incorporata cu forta in URSS in 1940 aceasta tara si-a recapatat libertatea, in 1991, odata cu prabusirea Uniunii Sovietice. Din moment ce ultimele trupe ruse au pleacat din tara in 1994, Estonia a fost libertatea de a-si consolida si de a-si intari legaturile economice si politice cu Occidentul. Acesta s-a alaturat NATO si UE in primavara anului 2004 si s-a alaturat oficial OCDE-ului la sfarsitul anului 2010 si a adoptat euro ca moneda oficiala la 1 Ianuarie 2011.
GEOGRAFIE
Localizare: Europa de Est, riverana Marii Baltice si Golfului Finlandei, intre Letonia si Rusia
Coordonate geografice: 59 00 N, 26 00 E
Suprafata totala: 45,228 kilometri patrati, din care uscat: 42,388 km patrati si 2,84 km patrati de ape. Nota – include 1,520 de insule in Marea Baltica
Granite: 633 kilometri
Tari invecinate: Letonia 343 km, Rusia 290 km
Tarmuri: 3,794 kilometri
Ape maritime:
ape teritoriale: 12 mile marine
zona contiguua: N/A
zona exclusiv economica: limite fixate in coordonare cu statele vecine
platoul continental: N/A
Climat: maritim; ierni umede si moderate si veri racoroase wet,
Relief: terenuri joase mlastinoase; plat in nord, deluros in sud
Altitudini extreme: cea mai joasa – Marea Baltica 0 m; cea mai inalta – Suur Munamagi 318 m
Resurse naturale: sisturile bituminoase, turba, elemente rare ale pamantului, fosforit, argila, calcar, nisip, dolomita, teren arabil, noroi de mare
Nota: terenul de pe continent plat, mlastinos si partial impadurit; in largul marii exista mai mult de 1.500 de insule
POPULATIE
Populatie: 1,274,709
Rata natalitatii: 10.43 nasteri/1.000 de oameni (estimare iulie 2011)
Rata mortalitatii: 13.6 decese/1.000 de oameni (estimare iulie 2011)
Populatie urbana: 69% din totalul populatiei (2010)
Cele mai mari orase: Tallinn (capitala) 399,000 de mii (2009)
Rata mortalitatii infantile: 6.94 decese/1.000 de nasteri vii
Speranta de viata la nastere: 73.58 ani; barbati: 68.3 ani, femei: 79.19 ani
Grupuri etnice: Estonieni 68.7%, Rusi 25.6%, Ucrainieni 2.1%, Bielorusi 1.2%, Finlandezi 0.8%, alte grupuri etnice 1.6% (recensamantul din 2008)
Religii: Luternai-Evanghelici 13.6%, Ortodocsi 12.8%, alte religii crestine 1.4%, religii neafiliate 34.1%, alte religii sau religii nespecificate 32%, nicio religie 6.1% (recensamantul din 2000)
POLITICA
Numele tarii:
Forma conventionala lunga: Republica Estoniei
Forma conventionala scurta: Estonia
Forma locala lunga: Eesti Vabariik
Forma locala scurta: Eesti
Denumire veche: Republica Sovietic Socialista Estonia
Forma de guvernamant: republica parlamentara
Capitala: Tallinn, coordonate geografice: 59 26 N, 24 43 E
Diviziuni administrative: 15 judete (maakonnad, singular – maakond); Harjumaa (Tallinn), Hiiumaa (Kardla), Ida-Virumaa (Johvi), Jarvamaa (Paide), Jogevamaa (Jogeva), Laanemaa (Haapsalu), Laane-Virumaa (Rakvere), Parnumaa (Parnu), Polvamaa (Polva), Raplamaa (Rapla), Saaremaa (Kuressaare), Tartumaa (Tartu), Valgamaa (Valga), Viljandimaa (Viljandi), Vorumaa (Voru)
nota: judetele au centrele administrative in orasele din paranteze
Independenta: 20 August 1991 (declareta); 6 Septembrie 1991 (recunoscuta de Uniunea Sovietica)
Ziua Nationala: Ziua Independentei, 24 Februarie (1918); nota – 24 Februarie 1918 a fost data in care Estonia si-a declarat independenta de la Rusia Sovietica si s-a format ca stat; 20 August 1991 a fost data in care si-a declarat independeanta de la Uniunea Sovietica
Constitutia: adoptata 28 Iunie 1992
Sistem juridic: sistem de drept civil
Drept de vot: 18 ani; vot universal pentru toti cetatenii Estoniei
Puterea executiva:
Seful Statului: Presedintele Toomas Hendrik Ilves (de la data de 9 Octombrie 2006)
Seful Guvernului: Primul Ministru Andrus Ansip (de la data de 12 Aprilie 2005)
Cabinet: Ministrii sunt numiti de catre presedinte si aprobati de Parlament
Alegeri: presedintele este ales de Parlament pentru un mandat de 5 ani (eligibil si pentru cel de-al doilea mandat); in cazul in care un candidat nu are doua treimi din voturi, dupa trei runde de votare in Parlament, apoi un ansamblu electoral (alcatuit din Parlamentul European, plus de membri ai consiliilor locale) alege presedintele alegand dintre cei doi candidati cu cel mai mare numar de voturi; ultimele alegeri au avut loc pe data de 29 August 2011 (urmatoarele vor fi in toamna anului 2016); primul ministru este desemnat de presedinte si aprobat de catre Parlament
Puterea legislativa: Parlament (Riigikogu) unicameral (101 de locuir; membrii sunt alesi prin vot popular pentru un mandat de 4 ani)
alegeri: ultimele algeri au fost pe data de 6 Martie 2011 (urmatoarele vor fi in Martie 2015)
Puterea juridica: Curtea Suprema (presedintele este numit pe viata de catre Parlament)
Codul de internet al tarii: .ee
Dispute transnationale:
Dispute internationale: Rusia si-a retras semntura de pe acordul din 2005, acord in legatura cu frontiera cu Estonia semnat in 1996, mai degraba decat sa recunoasca declaratia unilaterala de afiliere din timpul ocupatiei sovietice si a pierderilor teritoriale a Estoniei; Rusia cere o mai buna gazduire a populatiei vorbitoare de limba rusa din Estonia; grupuri de cetateni estonieni continua sa faca presiuni in legatura cu realinierea frontierei pe baza Tratatului de Pace de la Tartu din 1920, care va aduce oamenii din etnia, acum divizata, Setu si parti ale regiunii Narva in cadrul Estoniei; ca un stat membru care face parte din frontiera externe a UE, Estonia trebuie sa puna in aplicare normele stricte de frontiera Schengen cu Rusia
Droguri ilicite: producator in creştere de droguri sintetice; o data cu aderarea la Uniunea Europeana si Acordul Schengen, Estonia a deveni o zona de transbordare din ce in ce mai importanta pentru consumul de canabis, cocaina, mac opiaceu si droguri sintetice; potentiala tara pentru spalarea de bani, activitate legata de crima organizata si traficul de droguri (fiind un motiv de ingrijorare), prin posibila utilizare a sectorului jocurilor de noroc si spalare de fonduri; utilizator major de mac opiaceu si ecstasy.
