La capatul a patru zile de negocieri intense si marcate deseori de tensiuni, Grupul 5+1 (SUA, Franta, Marea Britanie, China, Rusia si Germania) si Teheranul au ajuns la un acord preliminar in privinta dosarului nuclear iranian.
„Acordul istoric” – acestia sunt termenii in care presa internationala descrie rezultatul negocierilor de la Geneva – prevede ca Iranul va putea sa acceseze fondurile de peste 4 miliarde de dolari, inghetate in conturi din strainatate si se va bucura de suspendarea restrictiilor in ceea ce priveste comertul cu aur, sectorul auto si exporturile de produse petrochimice. Totodata, ca urmare a relaxarii acestor sanctiuni, Teheranul trebuie sa isi ia angajamentul ca va limita activitatile nucleare. Concret, pe parcursulul urmatoarelor sase luni, vizate de acord, Iranul a acceptat:
– Sa opreasca procesul de imbogatire a uraniului cu o concentratie mai mare de 5% si sa dilueze stocul de uraniu imbogatit la nivelul de pana la 20% (ceea ce ar fi deschis calea catre crearea de bombe nucleare).
– Sa nu isi mareasca stocurile de uraniu imbogatit.
– Sa nu creeze noi instalatii de imbogatire a uraniului, lasand inoperabile mai mult de jumatate din cele 16.000 de centrifuge existente.
– Sa nu puna in functiune reactorul de la Arak si sa nu construiasca un alt reactor cu ajutorul caruia sa poata produce plutoniu din combustibilul uzat.
– Sa permita controale mai dese din partea Agentiei Internationale pentru Energia Atomica (AIEA).
Negocieri preliminare in secret
Totusi, acordul incheiat la Geneva nu a devenit realitate doar in urma rundelor de negocieri purtate in ultimele saptamani. In presa internationala se vorbeste despre discutii secrete pe tema problemei nucleare iraniene, discutii care ar fi avut loc intre oficiali de la Washington si Teheran inca din luna martie, dar care nu au fost facute publice pana acum la cererea presedintelui Obama care se temea ca aceste informatii ar pune in pericol negocierile de la Geneva.
Potrivit informatiilor publicate de Associated Press si confirmate apoi de oficiali americani si fosti oficiali iranieni, cu trei luni inainte ca Hassan Rohani sa devina presedinte al Iranului, in Oman au avut loc intalniri la care au participat, printre altii, William Burns, secretarul de stat adjunct al SUA si Jake Sullivan, consilierul de securitate nationala al vicepresedintelui american, Joe Biden.
In plus, dupa alegerea lui Rohani au mai avut loc alte patru astfel de intalniri, potrivit declaratiilor facute sub protectia anonimatului de un oficial american, citat de Reuters. Asadar, dosarul nuclear iranian era deja in dezbatere de cateva luni, in momentul in care a avut loc convorbirea telefonica istorica dintre Barack Obama si Hassan Rohani, care a marcat reluarea contactelor la nivel inalt intre SUA si Iran, legaturi ce fusesera rupte in 1979, cand a avut loc Revolutia Islamica.
Euforie la Teheran
Pentru partea iraniana, acordul de la Geneva reprezinta un real succes, de vreme ce tara nu este obligata sa renunte total la ambitiile sale nucleare si se poate bucura de ridicarea sanctiunilor care au pus serioase probleme economiei nationale. Asa incat, echipa de negociatori responsabila de acest succes diplomatic a avut parte, la intoarcerea in tara, de o primire demna de niste eroi nationali. Un grup de iranieni care purtau pancarte si scandau sloganuri prin care isi manifestau multumirea fata de rezultatul negicierilor i-a intamplinat pe oficiali la aterizarea pe aeroportul Mehrabad din Teheran, potrivit agentiei Irna, citata de The Guardian. In plus, retelele sociale au fost pline de cuvinte de lauda adresate ministrului de externe, Mohammad Javad Zarif. „Ambasadorul pacii, bun venit acasa!”, este doar unul dintre mesajele postate pe Twitter, potrivit cotidianului britanic.
Ca raspuns, popularul ministru de externe a tinut sa-si asigure concetatenii ca „niciunul dintre centrele de imbogatire a uraniului nu va fi inchis, ca instalatiile Fordo si Natanz vor functiona in continuare, reactorul de la Arak va ramane in forma sa actuala si ca stocurile de uraniu imbogatit vor ramane in tara. Sanctiunile actuale se vor diminua, nu vor fi impuse sanctiuni noi, iar Iranul va dispune din nou de resursele sale financiare”, informeaza The Guardian.
Turnura luata de negocierile cu marile puteri a fost salutata si de liderii de la Teheran. Presedintele Rohani a postat pe Twitter un mesaj in care isi exprima satisfactia ca acordul cu Grupul 5+1 a fost incheiat in primele 100 de zile ale mandatului sau si a declarat intr-un discurs transmis de televiziunea nationala ca ceea ce s-a intamplat la Geneva este o consecinta a votului poporului iranian pentru moderatie. De asemenea, Rohani a trimis o scrisoare de felicitare liderului suprem al Iranului, ayatollahul Khamenei, in care a precizat ca „puterile mondiale au ajuns la concluzia ca sanctiunile si presiunea se vor dovedi zadarnice.”, transmite The Guardian. Acordul „poate sta la baza altor actiuni inteligente. Fara indoiala, harul lui Dumnezeu si rugaciunile natiunii iraniene au fost un factor important care a dus la acest succes”, a fost raspunsul ayatollahului, potrivit aceleiasi surse.
Nemultumiri in Israel
Daca in Iran acordul cu marile puteri a provocat euforie, nu acelasi lucru se poate spune despre Israel, principalul aliat din Orientul Mijlociu al Statelor Unite. Premierul israelian, Benjamin Netanyahu, pentru care intelegerea de la Geneva reprezinta „o greseala istorica”, sustine ca „lumea a devenit un loc mai periculos pentru ca cel mai periculos regim din lume a facut un pas important spre obtinerea celei mai periculoase arme din lume”, informeaza The Guardian.
Intelegand scepticismul aliatilor sai, Barack Obama a precizat, potrivit Reuters, ca prin acordul incheaiat sunt impuse o serie de limite, astfel incat Iranului ii va fi mult mai greu sa contruiasca arme nucleare, iar puterilor internatioonale le va fi mult mai usor sa afle daca Iranul incearca sa faca asa ceva.” In plus, intr-o convorbire telefonica avuta cu Benjamin Netanyahu, presedintele american a tinut sa sublinieze ca Washington-ul va continua sa fie de partea Isralelui si ca intentioneaza sa aiba, in curand, consultari cu aliatul sau din Orient cu privire la dosarul nuclear iranian.
S-a facut doar primul pas
Desi la Geneva s-a inregistrat un progres important, acordul la care s-a ajuns nu reprezinta decat primul pas in solutionarea problemei nucleare iraniene. De fapt, aceasta intelegere este valabila doar sase luni, timp in care marile puteri si Iranul trebuie sa ajunga la un acord permanent si mult mai cuprinzator care sa elimine orice indoiala cu privire la intentiile Teheranului si sa permita reperarea si oprirea, din timp, a oricariei incercari de fabricare a bombei nucleare.