Politicall.ro Educare prin informare
Articole relevante
Ziua de 25 februarie 2022, cunoscută și drept a doua zi de la invadarea teritoriului ucrainean de către Rusia, s-a încheiat cu un verdict dezolant, dar previzibil în cadrul Consiliului de Securitate al ONU. Rezoluția de condamnare a agresiunilor Rusiei în Ucraina era menită să solicite Rusiei retragerea tuturor trupelor și facilitarea asistenței umanitare în Ucraina. Rusia și-a exercitat dreptul de veto ce îi revine din pricina poziției de membru permanent al Consiliului de Securitate. Trei state s-au abținut de la vot, anume China, India și Emiratele Arabe Unite, în timp ce 11 state au votat în favoarea rezoluției.
Ultimele ore au fost marcate de discuții intense ale președintelui Volodimir Zelensky cu liderii statelor vestice, încercând să obțină ajutor militar, economic și umanitar. Zelensky a apelat la liderii statelor UE pentru a implementa cel mai dur set de sancțiuni adresate Rusiei. Deși decizia inițială de a amâna eliminarea Rusiei din sistemul bancar SWIFT a fost susținută de mai multe state membre, precum Germania, Italia, Cipru și Ungaria, mai multe dintre acestea au revenit asupra deciziei. Într-o postare pe Twitter a președintelui ucrainean, acesta a mulțumit premierului italian Mario Draghi pentru consensul privind eliminarea Rusiei din SWIFT.
Decizia Consiliului European de a amâna o astfel de măsură până la ,,înrăutățirea situației’’ a fost criticată dur de către fostul președinte al instituției ce reunește șefii de stat și de guvern, Donald Tusk. Acesta a afirmat ca guvernele UE ce s-au opus eliminării Rusiei din sistemul SWIFT ,,s-au făcut de rușine’’. Premierul maghiar Viktor Orban a declarat, la rândul său, ca nu se va opune excluderii Rusiei din SWIFT. Decizia blocului european necesită, însă, unanimitate, iar liderii UE nu par să fi ajuns la un acord în acest sens.
Președintele ucrainean a rămas la Kiev, în ciuda ajutorului oferit de guvernul SUA în vederea evacuării și adăpostirii acestuia. Deși însuși Zelensky a declarat că a fost desemnat drept ,,ținta numărul 1’’ de către guvernul rus, acesta a rămas în Kiev alături de membri ai cabinetului său, demontând zvonurile false conform cărora ar fi părăsit Ucraina și îndemnat armata să se predea.
Reacția din partea statelor membre NATO de pe flancul estic a fost concretizată prin interzicerea tranzitării spațiului aerian național de către aeronave aparținând unor companii ruse de către România, Polonia, Republica Cehă și Bulgaria. Conform Reuters, Estonia urmează să ia, la rândul său, o decizie similară. Președintele Zelensky a anunțat, în urmă cu scurt timp, acordul președintelui turc Recep Tayyip Erdogan de a interzice accesul navelor ruse prin strâmtorile Bosfor și Dardanele, restricționând, astfel, accesul la Marea Neagră.
