Politicall.ro Educare prin informare
Articole relevante
Grupul militant islamist Boko Haram a răpit 276 de fete dintr-o școală gimnazială din Chibok, situată în nord-estul Nigeriei pe 14 aprilie, amenințând că fetele vor fi vândute ca și sclave, în timp ce alte opt fete au fost răpite dintr-un alt sat în urmă cu săptămână.
Reacția comunității internaționale şi inițiativa Primei Doamne a Statelor Unite ale Americii
Răpirile sunt condamnate de comunitatea internațională, care a promis ajutor – în special prin Marea Britanie și a SUA – pentru ca fetele să fie găsite. Președintele nigerian, Goodluck Jonathan, a declarat vineri că există posibilitatea ca fetele să se afle încă țară.
Michelle Obama a făcut un gest destul de rar pentru Prima Doamnă, adresându-se în locul preşedintelui american în mesajul radiofonic săptămânal al Casei Albe pentru a vorbi întregii planete și a-și exprima indignarea cu privire la întâmplările din Nigeria. Prima Doamnă și-a început manifestul printr-o urare pentru americani cu ocazia Zilei Mamei, iar apoi a mărturisit tristețea pe care o simt atât ea cât și soțul ei când se gândesc la cele peste 200 de fete nigeriene ce au fost răpite în mijlocul nopții din internatul școlii. “Teroriștii au întreprins un act inconștient fiind determinați să le oprească pe aceste fete să capete o educație – oameni în toată firea ce încearcă să spulbere aspirirațiile tinerelor. Vreau să știți cu toții că Barack a direcționat guvernul pentru a face tot posibilul să sprijine eforturile guvernului nigerian de a le găsi pe fete și a le readuce acasă. În aceste tinere, eu și soțul meu ne vedem propriile fiice. Le vedem speranțele, visele și nu putem decât să ne imaginăm disperarea resimțită de părinții lor în aceste clipe“, a declarat aceasta.
Michelle Obama a lansat astfel o campanie în mediile online (#BringBackOurGirls) prin care se încearcă să se atragă atenția asupra celor întamplate în Nigeria dar și a asupra condiției femeilor în zonele de conflict, în general, scrie The Guardian.
Cu toate acestea, sunt voci ce susțin că aceste hashtag-uri nu fac decât să agraveze situația și nu vor reuși în nici un caz să ducă la eliberarea tinerelor, prin implicarea americanilor. Pe de altă parte purtătorul de cuvânt al Casei Albe Eric Schultz a declarat că:”Prima Doamnă ca și mamă a două fete profită de ocazie pentru a-și exprima revolta și suferința pe care ea și președintele le resimt legat de răpire. Prima Doamnă speră ca actul de curaj al acestor fete să reprezinte o sursă de inspirație și un semnal pentru pentru toți oamenii, pentru a lupta pentru ca fiecare fete să îi fie respectat dreptul natural la educație.”
De asemenea, Consiliul de Securitate al ONU are în vedere aplicarea unor sancțiuni asupra grupului lui Boko Haram, care este considerat de unii specialiști drept o organizaţie teroristă. Insurgența grupării Boko Haram, ce durează de aproximativ 5 ani, are ca scop reînvierea Califatului medieval islamic în prezenta Nigerie, a cărei populație de peste 170 milioane de locuitori este separată în două tabere: musulmani și creștini – devenind una dintre cele mai periculoase amenințări la adresa securității statului nigerian, totodată şi unul dintre cei mari producători de petrol din Africa.
Contra-reacția naționaliștilor nigerieni
În tabăra opusă, se află voci ce contestă inițiativa lui Michelle Obama, având ca și principal argument faptul că intervenția Americii în politica internă a Nigeriei nu va reuși să determine un rezultat pozitiv. O posibilă intervenție militară americană pe teritoriul Nigeriei nu va reuși decât să afecteze negativ o mare parte a populației, susține jurnalista Jumoke Balogun de origine nigeriană, citată de aceeaşi sursă.
Campania bazată pe hashtag-uri nu este decât o tactică americană pentru a obține legitimatate și a-și justifica implicarea directă în problemele politicii africane, implicare ce are ca și scop ultim expansionismul. Potrivit unor rapoarte doar în 2013 trupele americane au pătruns și acționat în interes propriu într-o serie de state africane Niger, Uganda, Ghana, Malawi, Burundi, Mauritania, Africa de Sud, Ciad, Togo, Camerun, São Tomé și Príncipe, Sierra Leone, Guinea, Lesotho, Ethiopia, Tanzania, și Sudanul de Sud.
O serie de evenimente petrecute în decursul anului trecut în Somalia și Nordul Nigeriei nu fac decât să confirme atitudinea expansionistă a SUA. Doar între iunie și decembrie 2013 au fost întreprinse peste 128 de activitați militare separate americane. Deși majoritatea acestor misiuni sunt realizate sub acoperire au fost și cazuri când armata americană a pierdut controlul. De exemplu, în 2012 publicația New York Times a confirmat influența și antrenamentul la care a fost supus personajul ce a răsturnat guvernul din Mali în 2012, fiind mentorat între 2004 și 2010 în SUA.
Așadar, “sprijinul” american nu va face decât să ducă la creșterea militarismului, la pierderea stabilității și la diminuarea democrației. Așadar, cine ar trebuie să se implice în rezolvarea unor astfel de probleme ce au implicații la nivel global? În definitiv, cine le va readuce pe cele peste 200 de fete înapoi alături de părinți: conducerea nigeriană ce nu poate controla insurgența generată de grupările teroriste, sau armata americană cu interese expansioniste?
