Politicall.ro Educare prin informare
Articole relevante
Material realizat de Mara Cioroianu și Alexandra Filip
Copiii activistei iraniene, Narges Mohammadi, au acceptat Premiul Nobel pentru Pace în numele acesteia, relatează AP News. Adolescenții au acceptat premiul în capitala Norvegiei și au citit un discurs scris de Mohammadi în închisoarea din Teheran. Medalia mamei lor a fost așezată pe un scaun gol. Kiana și Ali Rahmani, gemenii în vârstă de 17 ani ai lui Mohammadi, trăiesc în exil, la Paris, alături de tatăl lor. Ceremonia de decernare a premiului s-a desfășurat la primăria din Oslo, ce a fost împodobită, pentru această ocazie, cu orhidee albastre. ,,Scriu acest discurs din spatele zidurilor înalte și reci ale unei închisori”, a afirmat Mohammadi. ,,Sunt o femeie din Orientul Mijlociu și provin dintr-o regiune care, în ciuda civilizației sale bogate, este în prezent prinsă în mijlocul războiului, a focului terorismului și a extremismului”. În prezența regelui Harald al Norvegiei și a reginei Sonja, Berit Reiss Andersen, președinta Comitetului Nobel norvegian, a descris lupta de o viață a lui Mohammadi, ca fiind ,,în sprijinul drepturilor omului și al societății civile puternice”. Mohammadi a primit premiul, pentru deceniile sale de activism, aceasta continuând să lupte, în ciuda numeroaselor arestări și a anilor petrecuți în spatele gratiilor. În Iran, este renumită datorită campaniei, ce militează pentru drepturile femeilor, pentru valorile democratice și datorită luptei împotriva pedepsei cu moartea.
Zeci de mii de oameni au demonstrat în Londra, cerând încetarea conflictului din Gaza, relatează Al Jazeera. Cel mai recent protest a avut loc la o zi după ce oficialii Marii Britanii s-au abținut de la a vota în privința rezoluției Consiliului de Securitate al Organizației Națiunilor Unite, prin care se solicită armistițiul. Rezoluția a fost respinsă de Statele Unite. Protestatarii au cerut încetarea imediată a atacului Israelului asupra Fâșiei Gaza și au criticat guvernul, deoarece nu a votat în favoarea armistițiului. Aceștia au mărșăluit de la Bank Junction până în Piața Parlamentului, ținând pancarte, pe care scria: ,,Încetați focul acum”, ,,Opriți genocidul” și, sloganul palestinian popular, ,,De la râu la mare, Palestina va fi liberă”. Mulți participanți la marș au criticat decizia oficialilor Marii Britanii. Secretarul general al ONU, Antonio Guterres, a inițiat acest demers, invocând articolul 99 din Cartă, o măsură neutilizată de zeci de ani, afirmând că ,,oamenii din Gaza privesc abisul”. Articolul îi permite ,,să aducă în atenția Consiliului de Securitate orice problemă care, în opinia sa, ar putea amenința menținerea păcii și a securității internaționale”.
David Cameron a avertizat în privința consecințelor întâlnirii dintre Humza Yousaf și președintele turc, relatează The Guardian. David Cameron a avertizat că va retrage sprijinul Ministerului de Externe față de miniștrii scoțieni, după ce Humza Yousaf s-a întâlnit cu președintele turc fără oficiali britanici. Ministrul de externe a scris guvernului Partidului Național Scoțian și a afirmat că discuția pe care Yousaf a purtat-o cu Recep Tayyip Erdogan, la summitul Cop28, a reprezentat o încălcare a protocolului. După întâlnire, Cameron i-a scris lui Angus Robertson, secretarul pentru afaceri externe al SNP, avertizând că va adopta o abordare mai dură în privința acestei încălcări. În scrisoare, guvernul scoțian a asigurat Ministerul de Externe că va oferi ,,o notificare prealabilă” în privința întâlnirii cu Erdogan, însă acest lucru nu s-a întâmplat. Un purtător de cuvânt al guvernului britanic a afirmat: ,,Afacerile externe sunt rezervate în conformitate cu Legea Scoției, iar în astfel de vremuri tulburi, necesitatea ca Marea Britanie să aibă o abordare consecventă pe scena mondială are o importanță incontestabilă”. James Cleverly, fostul ministru de externe, a emis un avertisment similar, în vara în care Yousaf s-a întâlnit cu premierul islandez fără oficiali britanici.
Președinta Universității din Pennsylvania a demisionat după declarația antisemită, relatează Reuters. Liz Magill a fost criticată pentru poziția sa în privința antisemitismului din campus. Magill a fost unul dintre cei trei președinți de universități de top, care au fost criticați după ce au oferit declarații în timpul unei audieri a Congresului referitoare la o creștere a antisemitismului în cadrul campusurilor universitare, după izbucnirea războiului dintre Israel și Hamas. Aceasta a acceptat să rămână până la numirea unui președinte interimar, a afirmat Scott Bok, președintele consiliului de administrație al Universității din Philadelphia, într-o declarație postată pe site-ul universității. Magill va rămâne membru titular al facultății de drept a universității. Magill, președintele Universității Harvard, Claudine Gay, și președintele Institutului de Tehnologie din Massachusetts, Sally Kornbluth, au dat declarații comitetului Camerei Reprezentanților din Statele Unite. Aceștia au refuzat să ofere un răspuns concret la întrebarea reprezentantului republican, Elise Stefanik, dacă o referire la genocidul evreilor ar încălca codurile de conduită ale școlilor lor, în ceea ce privește hărțuirea.
Egiptenii au participat la alegerile prezidențiale umbrite de criza economică și de războiul din Gaza, conform Al Jazeera. Actualul președinte, Abdel Fattah el-Sisi, are șanse să-și asigure un al treilea mandat, în ciuda faptului că țara se confruntă cu o criză economică severă. Urnele s-au deschis duminică la ora 9:00, iar zeci de alegători au stat la coadă în fața secțiilor de votare din centrul orașului Cairo, pe fondul măsurilor stricte de securitate. Alegerile se vor încheia marți, iar rezultatele oficiale vor fi anunțate pe 18 decembrie. Aproximativ 67 de milioane de persoane sunt eligibile să voteze și atenția va fi îndreptată asupra prezenței la vot, întrucât, la alegerile anterioare, participarea la vot a fost scăzută. Analiștii spun că economia este un subiect luat în considerare de alegători, deoarece țara a fost cuprinsă de cea mai severă criză financiară din ultima perioadă. Inflația s-a apropiat de un procentaj de 40%, după ce moneda sa, lira egipteană, și-a pierdut jumătate din valoare din luna martie. În ciuda suferințelor Egiptului, o represiune de un deceniu împotriva disidenților a eliminat opozanții politici importanți ai lui el-Sisi, al cincilea președinte, ce a ieșit din rândurile armatei din 1952.
Președintele Venezuelei, Nicolas Maduro, se va întâlni cu președintele Guyanei, Mohamed Irfaan Ali, pe fondul unei dispute teritoriale dintre cele două state, conform Al Jazeera. Tensiunile au crescut între liderii Venezuelei și Guyanei în ultimele săptămâni, pe fondul din cauza unui conflict de lungă durată la frontieră cu privire la Esequibo, o regiune zonă din Guyana unde s-au făcut descoperiri masive de petrol și gaze. Guvernul Venezuelei a declarat că întâlnirea „este pentru a menține legăturile de pace dintre America Latină și Caraibe”. Biroul președintelui Guyanei a confirmat că Ali a fost de acord cu întâlnirea, dar a adăugat: „Granița terestră a Guyanei nu se va afla în discuție”. Blocurile regionale ale Comunităţii Statelor Latino-Americane şi Caraibe (CELAC) şi ale Comunităţii Caraibelor (CARICOM) vor reuni părţile pentru a media situația.
Înaltul Comisar ONU pentru drepturile omului, Volker Turk, a condamnat încercările de subminare a rezultatului, potrivit Al Jazeera. Turk a cerut ca voința alegătorilor să fie susținută, după ce procurorii au anulat victoria președintelui ales, Bernardo Arevalo. „Hărțuirea și intimidarea judiciară împotriva ofițerilor electorali și a aleșilor sunt inacceptabile”, a declarat comisarul. Procurorul Leonor Morales a spus că investigațiile au concluzionat că alegerea lui Arevalo, a vicepreședintelui său și a parlamentarilor a fost „nulă” din cauza numărului de anomalii din primul tur de scrutin. În parcursul său spre funcția de președinte, Arevalo s-a confruntat în mod repetat cu provocări legale, inclusiv măsuri de suspendare îndreptate către partidul său.
Ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, a solicitat monitorizarea internațională a situației din Gaza, conform Al Jazeera. Acesta a declarat că este inacceptabil ca armata israeliană să folosească ofensiva Hamas din 7 octombrie ca justificare pentru o pedeapsă colectivă asupra palestinienilor din Gaza și a cerut monitorizarea internațională a situației de pe teren în enclava asediată. Adresându-se Forumului de la Doha, o întâlnire globală de două zile care se desfășoară în capitala Qatarului, ministrul a spus că războiul în desfășurare din Gaza este cauzat de “decadele de blocadă și promisiuni nerealizate palestinienilor privind un stat, trăind în securitate și bună vecinătate cu Israel”Începând cu 7 octombrie, cel puțin 17.700 de palestinieni au fost uciși în Gaza, iar 70% dintre aceste victime sunt femei și copii, aceasta fiind calificată de către organizații pentru drepturile omului și experți drept “genocid”.
Javier Milei a promis aducerea schimbării pentru Argentina, după ce a depus jurământul ca noul președinte al statului, conform CNN. Milei este un economist și fost comentator politic, care a făcut în trecut comparații între sistemul de guvernământ argentinian cu cel american ce se afla sub președinția lui Donald Trump. Ceremonia de depunere a jurământului a fost prezidată de predecesorul lui Milei, Alberto Fernandez, înaintea congresului național de la Buenos Aires. Acesta a depus jurământul înainte de a ține primul său discurs în calitate de președinte, subliniind că va introduce schimbări radicale. „Astăzi, este începutul unei noi ere pentru Argentina, astăzi închidem o istorie lungă și tristă de decadență și declin și luăm drumul reconstrucției țării noastre”, a spus Javier Milei la Buenos Aires. La ceremonie au fost prezente mai multe personalități politice, printre care președintele Ucrainei, Volodymyr Zelensky, și fostul președinte al Braziliei, Jair Bolsonaro.
Liderii mondiali, grupurile internaționale pentru drepturile omului și oficialii Națiunilor Unite au criticat decizia administrației din Statele Unite pentru că a respins o rezoluție ONU prin care se cerea încetarea imediată a conflictului din Gaza, potrivit Al Jazeera. Rezoluția ONU privind oprirea războiului nu a fost adoptată de Consiliul de Securitate, după ce oficialii Statelor Unite au respins propunerea și cei din partea Marii Britanii s-au abținut. Restul de 13 dintre cei 15 membri actuali au votat în favoarea rezoluției prezentate de reprezentanții Emiratelor Arabe Unite și susținută de alte 100 de țări. Grupurile internaționale pentru drepturile omului au lansat o declarație în care au spus: „Prin oferirea continuă de arme către Israel și acoperire diplomatică în timp ce comite atrocități, inclusiv pedepsirea colectivă a populației civile palestiniene din Gaza, SUA riscă complicitatea la crime de război”. De asemena, Mahmoud Abbas, președintel Autorității Palestiniene, prin intermediul biroului său de legătură, a criticat poziția americană, numindu-i „complici la crimele de război din Gaza”.
