Home / A fost azi în lume / 2022 / Au fost 9 și 10 aprilie în lume- Macron și le Pen merg în al doilea tur al alegerilor prezidențiale din Franța, Finlanda și Suedia ar putea adera curând la NATO, iar fostul vicepreședinte al Ecuadorului a fost eliberat din închisoare

Au fost 9 și 10 aprilie în lume- Macron și le Pen merg în al doilea tur al alegerilor prezidențiale din Franța, Finlanda și Suedia ar putea adera curând la NATO, iar fostul vicepreședinte al Ecuadorului a fost eliberat din închisoare

Material realizat de Ilinca Bîrcă și Doina Bulearcă

Alegerile din Franța sunt o cursă strânsă între Macron și Le Pen, raportează Deutsche Welle. Poziția lui Emmanuel Macron în sondaje a crescut după ce Rusia a invadat Ucraina, stârnind îngrijorare cu privire la poziția contracandidatei sale, Marine le Pen, cunoscută pentru legăturile sale strânse cu Moscova. Președintele se va adresa susținătorilor săi dintr-o sală multifuncțională din partea de est a capitalei. după ce rezultatele sunt anunţate. Macron caută ceea ce niciun președinte francez nu a realizat de la Jacques Chirac în 2002: un al doilea mandat. După ce Rusia a invadat Ucraina, acesta părea sigur că își va atinge obiectivul – francezii s-au adunat în jurul președintelui lor, iar ratingul său a crescut la 33%. Deși Macron părea să conducă decisiv în fața celorlalți candidații, imaginea este acum una diferită. Francezii au fost neliniștiți de creșterea prețurilor din cauza războiului din Ucraina, în special în sectorul energetic, și și-au îndreptat atenția către problemele sociale de bază. Aproximativ jumătate dintre respondenții unui sondaj recent și-au exprimat îngrijorarea cu privire la calitatea propriului trai.

Finlanda și Suedia ar putea adera în curând la NATO, determinate de războiul rusesc în Ucraina, relatează CNN. Această mișcare, despre care oficiali admit că ar reuși doar să evidențieze eroarea strategică a Rusiei în invadarea Ucrainei,  are șanse mari de a înfuria Kremlinul. Oficialii NATO au declarat pentru CNN că discuțiile despre aderarea Suediei și Finlandei la bloc au devenit extrem de serioase de la invazia Rusiei, iar înalți oficiali ai Departamentului de Stat al SUA au declarat că problema a fost discutată la ședința miniștrilor de externe NATO de săptămâna aceasta, la care au participat miniștrii de externe de la Stockholm și Helsinki. Oficialii au afirmat că discuțiile subliniază măsura în care invazia lui Vladimir Putin a servit doar la revigorarea și unificarea alianței NATO – exact opusul obiectivelor declarate de Putin înainte de începerea războiului. Președintele Rusiei a cerut ca NATO să înceteze extinderea spre est și admiterea de noi membri, acuzând blocul că amenință securitatea Rusiei. În schimb, NATO și-a sporit sprijinul pentru Ucraina și se pregătește să primească noi membri.

Fostul vicepreședinte al Ecuadorului, Jorge Glas, a fost eliberat din închisoare duminică, relatează Reuters. Eliberarea survine în urma unei decizii judecătorești care a admis că bunăstarea fizică și psihologică a lui Glas erau în pericol. Jorge Glas a fost condamnat la închisoare în 2017 după ce a fost găsit vinovat de o instanță că a primit foloase necuvenite de la reprezentanții companiei braziliene Odebrecht în schimbul acordării unor contracte cu statul. Fostul vicepreședinte are interdicție de a părăsi țara și trebuie să se prezinte autorităților o dată pe lună. 

Fostul consilier principal al lui Vladimir Putin pe chestiuni economice, Andrei Illarionov, a declarat că un embargo eficient asupra petrolului și gazului ar putea opri războiul din Ucraina în opt săptămâni, relatează Politico. Illarionov a mai declarat și că o schimbare de regim la Kremlin este, mai devreme sau mai târziu, inevitabilă și că este „absolut imposibil ca Rusia să aibă orice viitor pozitiv cu actualul regim”. Andrei Illarionov a fost un consultant de rang înalt al președintelui rus și reprezentantul la G8 din 2000 până în 2005, când a demisionat din funcție în semn de protest în urma ocupării școlii Beslan de către trupe rusești în 2004, unitate ce se afla sub controlul cecenilor. Acest act s-a soldat cu 333 de victime civile.

Sute de oameni s-au adunat în fața Downing Street pentru a protesta împotriva excluderii persoanelor transgender de la interzicerea terapiei de conversie, relatează BBC. Potrivit Sistemului public de sănătate al Angliei, terapia de conversie își propune să schimbe orientarea sexuală sau identitatea de gen a cuiva. Guvernul a spus mai întâi că va interzice terapia pentru toată lumea, apoi a făcut o întoarcere de 180 de grade, care i-a făcut pe activiștii pentru drepturile minorităților sexuale să protesteze pentru a se asigura că terapia de conversie nu va mai fi permisă nici în cazul persoanelor transgender. În urma criticilor din spațiul public, reprezentanții guvernului au declarat că vor analiza o interdicție completă. Mulți protestatari din fața Downing Street au fluturat steagul roz, alb și albastru al transgender Pride, în timp ce alții țineau pancarte cu mesaje despre LGBTQ Pride.

Partidul președintelui Gambiei a câștigat scrutinurile legislative, anunță Al Jazeera. Partidul Național Popular al lui Barrow a câștigat 19 din cele 53 de locuri parlamentare contestate, răsturnând majoritatea principalei partide a Partidului Democrat Unit (UDP) din opoziție, potrivit rezultatelor publicate duminică de comisia electorală independentă din Gambia. Președintele țării îi poate desemna pe ceilalți cinci membri ai parlamentului, inclusiv pe președintele acestuia, care vor fi aleși din partidul său în zilele următoare. Cu toate acestea, partidul lui Barrow nu are majoritatea absolută în camera cu 58 de locuri. UDP a revendicat 15 locuri, iar independenții au ajuns pe locul trei cu 11, conform rezultatelor. Barrow a câștigat un al doilea mandat în funcție după ce a obținut 53% din voturi la alegerile prezidențiale de la sfârșitul anului trecut.

Autoritățile din Shanghai au eliberat peste 11.000 de pacienți care au suferit de COVID-19, pe fondul extinderii stării  de carantină spre a treia săptămână, informează the Guardian. Autoritățile orașului chinez au declarat că au asigurat hrană și alte lucruri esențiale pentru rezidenți. Mai mult, autoritățile din domeniul sănătății au subliniat că trebuie să li se permită să se întoarcă acasă, în ciuda carantinei care a restricționat sever circulația în cel mai mare oraș din China. Orașul cu 26 de milioane de locuitori a raportat 1.006 infecții confirmate și aproape 24.000 de cazuri asimptomatice în ultimele 24 de ore. Shanghai a fost închis din 28 martie, iar autoritățile au declarat sâmbătă că măsurile stricte vor fi ridicate în zonele fără cazuri noi în ultimele 14 zile, după o nouă rundă de testare în masă.

Administrația israeliană a lansat atacuri aeriene asupra unor poziții din Siria, relatează Al Jazeera. Locațiile lovite de atacuri au fost cunoscute ca având prezență a Gărzilor revoluționare iraniene și grupării libaneze Hezbollah, conform declarațiilor unui grup de monitorizare a drepturilor omului. Sunete puternice au fost raportate sâmbătă în vecinătatea orașului sirian Masyaf, în provincia vestică Hama din Siria. Nu au fost încă raportate victime, iar zona atacată avea depozite, centre de cercetare pentru îmbunătățirea rachetelor și dronelor. Acesta a fost al optulea atac aerian pornit de administrația israeliană în acest an.

O cerere înaintată de reprezentanții francezi pentru investigații independente asupra presupusului masacru din Mali a fost blocată de Rusia în cadrul Consiliului de Securitate al ONU, raportează Radio France International. Conform surselor diplomatice, masacrul a fost comis împotriva unor sute de civili de către armata statului Mali împreună cu forțe paramilitare ruse. Armata statului Mali a anunțat că a ucis 203 „militanți” în regiunea Moura din centrul Mali în timpul unei operațiuni la sfârșitul lunii martie. Human Rights Watch pretinde că soldații malieni și luptătorii străini au executat 300 de civili în intervalul 27-31 martie. Reprezentanții ruși, cu suportul celor chinezi, au declarat în cadrul Consiliului de Securitate că nu văd nevoia pentru rezoluție și că o investigație este prematură, având în vedere că autoritățile statului Mali deja investighează incidentul. 

Papa Francisc a cerut un armistițiu în cadrul discursului său de Florii, relatează Euronews. „Lăsați să înceapă un armistițiu de Paște, dar nu pentru a vă reîncărca armele ca să puteți relua lupta. Nu. Un armistițiu pentru a ajunge la pace prin negocieri reale.Când ajungem la violență, pierdem din vedere de ce suntem în această lume și comitem chiar și acte de cruzime fără sens. Vedem asta în nebunia războiului, unde Hristos este sacrificat înca o dată”, a declarat acesta. Papa Francisc nu a făcut referiri directe la conflictul din Ucraina, dar a denunțat în trecut în repetate rânduri invazia rusă și suferința adusă asupra oamenilor din zona de conflict. 

Despre PoliticALL

Vezi și

A fost 17 decembrie în lume – Generalul-locotenent Igor Kirillov a fost ucis într-o explozie declanșată de un dispozitiv amplasat pe un scuter electric în fața unei clădiri de apartamente, Membri Senatului Filipinez au ratificat un nou pact de apărare cu Japonia, Autoritățile din Marea Britanie și Danemarca au promis „perturbarea și descurajarea” flotei de umbră rusești

Material realizat de Luca Coșa și Miruna Constantinescu Președintele francez Emmanuel Macron a pus presiune …