Politicall.ro Educare prin informare
Articole relevante
Material realizat de Radu Mocanu
Membrii alianței nord-atlantice au luat o serie de măsuri care au scopul de a proteja summitul NATO ce se va desfășura la Vilnius pe 11-12 iulie, conform Reuters. Având în vedere proximitatea de doar 32 km față de granița cu Belarus, un aliat al Rusiei, NATO a desfășurat aproximativ 1.000 de militari din 16 țări aliate, precum și sisteme de apărare antiaeriană avansate. Statele baltice, Lituania, Estonia și Letonia, cheltuiesc peste 2% din economiile lor pentru apărare, dar acest lucru nu este suficient pentru a susține armate mari sau pentru a investi în tehnologie avansată. Prin urmare, țări precum Germania, Spania, Franța, Finlanda și Danemarca au trimis echipamente și personal pentru a asigura securitatea aeriană și terestră în timpul summit-ului. Președintele lituanian solicită înființarea unei apărări aeriene permanente în statele baltice.
Protestele din Israel împotriva reformei judiciare a guvernului Netanyahu au reînceput, notează Al Jazeera. Coaliția de extremă dreaptă condusă de Benjamin Netanyahu s-a confruntat cu proteste săptămânale după revenirea acestuia la putere. Protestele aveau scopul de a opri reforma judiciară propusă de cabinetul acestuia, dar după ce s-a ajuns la un compromis în luna martie dintre guvernare și opoziție, acestea s-au diminuat. Deși au scăzut în intensitate în ultima vreme, protestele au reînceput odată cu reluarea eforturilor guvernamentale de a controla sistemul judiciar. Criticii susțin că aceste modificări subminează democrația și au un impact negativ asupra economiei Israelului. Propunerile controversate vizează consolidarea controlului guvernului asupra Curții Supreme și eliminarea dreptului acesteia de a evalua constituționalitatea deciziilor guvernamentale.
Premierul Olandei, Mark Rutte, și-a dat demisia în urma conflictelor cu privire la politicile de azil care au destabilizat coaliția de guvernare, informează The Guardian. Premierul și-a prezentat demisia scrisă a guvernului său în fața regelui Willem-Alexander, care s-a întors din vacanță pentru a se ocupa de această situație. A fost cel de-al patrulea guvern al lui Rutte, fiind format dintr-o coaliție fragile dintre patru partide: Partidul Poporului pentru Libertate și Democrație, Democrații 66, Apelul Creștin Democrat (CDA) și partidul centrist ChristenUnie. Procesul de formare a acestei coaliții a durat 10 luni și s-a destrămat după 18 luni de guvernare. Coaliția avea perspective radical diferite cu privire la abordarea problemei imigrației. Pe fondul îngrijorărilor cu privire la criza locuințelor, prețurile ridicate ale gazelor naturale și a inflației, anumiți parteneri din coaliție au decis să dea vin ape migranții străini, adică pe studenții internaționali, expații bogați și, mai ales, pe solicitanții de azil. Deși nivelul solicitanților de azil în acest an a fost de 45.000, aproximativ același ca în 2022, Rutte și CDA au argumentat pentru o poziție mai limitativă într-un nou proiect de lege, restricționarea drepturilor membrilor familiei de a se alătura refugiaților din țări aflate temporar în război. Democrații 66 și, în special, ChristenUnie nu au fost de acord, iar discuțiile din cabinet s-au întrerupt vineri. Un sondaj de opinie efectuat pe 18.000 de cetățeni a arătat că este „inacceptabil” ca Rutte să se întoarcă ca prim-ministru, iar 83% dintre aceștia cred că administrația sa a fost un eșec.
Autoritățile franceze au instituit o interidicție de cumpărare a materialelor pirotehnice pe fondul protestelor masive din ultimele zile, anunță Deutsche Welle. Ministrul de Interne, Elisabeth Borne, a declarat că interdicția are scopul de a preveni tulburările grave ale ordinii publice în timpul festivităților de Ziua Națională. Protestele violente care au avut loc după uciderea adolescentului au implicat utilizarea frecventă a artificiilor împotriva forțelor de securitate. Interdicția nu se aplică spectacolelor profesionale sau organizate de autoritățile locale. În perioada tulburărilor, peste 3.700 de persoane, inclusiv peste 1.160 de minori, au fost arestate conform datelor oficiale. Decizia de interdicție vine într-un context de tensiuni sociale și politice, iar autoritățile încearcă să prevină escaladarea violențelor și disfuncționalităților în timpul festivităților naționale.
Parada LGBT din capitala Gerogiei, Tbilisi, a fost întreruptă în urma unei contramanifestații organizate de mai multe grupuri de extrema dreaptă, relatează The Guardian. Organizatorii au acuzat autoritățile de complicitate în perturbarea evenimentului, un ministru al guvernului oferind o explicație conform căreia era dificil ca poliția să asigure ordinea într-o zonă deschisă. Protestatarii au reușit să pătrundă în zona evenimentului, dar participanții la paradă au fost evacuați în siguranță. Președintele organizației care s-a ocupat de gestionarea evenimentului a criticat modul în care autoritățile s-au ocupat de contramanifestații, afirmând că grupurile de extremă dreapta au incitat public la violență, iar poliția și ministerul de interne nu au intervenit și nu au investigat aceste amenințări. Georgia aspiră să se alăture Uniunii Europene, dar guvernul a primit critici din partea grupurilor de drepturi civile și a UE pentru deriva sa spre autoritarism. Drepturile LGBT sunt încă insuficient protejate în țară, iar homofobia rămâne răspândită. Episodul de violență este o reflectare a tensiunilor sociale și politice din Georgia și pune în pericol eforturile țării de a se integra în UE.
